Valea Uzului: Bătălia de acum 77 de ani a fost comemorată prin sunetul goarnei pierdute în luptă

Prin sunetul goarnei dispărută în luptă a fost comemorată, joi, în Cimitirul militar din Valea Uzului, bătălia de acum 77 de ani, în urma invaziei trupelor sovietice în Valea Uzului, a informat portalul de ştiri din Transilvania, Székelyhon.ro.

Goarna Batalionului Secuiesc de Grăniceri din Sfântu Gheorghe a fost găsită, în data de 26 august 1944, de un curier militar din oraş care a ascuns-o în Valea Uzului în timp ce trupele ungare se aflau în retragere. Bărbatul a fost luat prizonier şi, după război, s-a întors din Uniunea Sovietică. Acesta a găsit ascunzătoarea în anul 1965. De atunci, el şi familia sa au ţinut ascuns instrumentul în podul casei, iar nepotul acestuia l-a înmânat în anul 2019, după zilele fierbinţi ale conflictului care s-a iscat în jurul Cimitirului militar din Valea Uzului, lui Sándor Tamás, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna. De atunci, goarna se află ca obiect decorativ în biroul lui Sándor Tamás.

Istoria goarnei a fost prezentată,

joi, la comemorare, de Sándor Birtalan, primarul comunei Sânmartin, iar instrumentului i s-a dat glas de trompetistul Orchestrei de Suflători „Kováts András” din Reci.

Potrivit portalului Székelyhon.ro, joi, printre sutele de participanţi la comemorare, s-a aflat şi Mihály Bartha, în vârstă de 97 de ani, care, în 1944, era soldat în Valea Uzului, şi a supravieţuit în urma bătăliei. În discursul său, Balázs Fürjes, secretar de stat în cadrul Cancelariei Prim- ministrului ungar, a considerat că naţiunile din Europa Centrală şi de Est pot fi de succes, în secolul al 21-lea, doar împreună. „Dacă putem conlucra împreună, dacă avem respect reciproc şi recunoaştere reciprocă, dacă suntem parteneri adevăraţi şi egali unul cu celălalt, Ungaria şi România pot atinge, de asemenea, mari succese comune împreună cu alte naţiuni din Europa Centrală şi de Est”, a declarat secretarul de stat. Acesta a mai adăugat că, totuşi, cooperarea paşnică şi binevoitoare nu poate cere abandonul de sine.

„Trebuie să acceptăm că există evenimente în istoria noastră pe care le vom privi mereu diferit, pe care le vom judeca mereu diferit. În spiritul acestui aspect, trebuie să afirmăm de fiecare dată că Trianon este o pierdere tragică pentru noi. Pentru Ungaria, problema maghiarilor din Ţinutul Secuiesc va fi întotdeauna o problemă de suflet. Avem dreptul la asta şi nimeni nu ne-o poate lua”, a subliniat secretarul de stat.

În discursul său, Csaba Borboly, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, a declarat că nu are cunoştinţă de nicio instituţie din România care să fi avut o atitudine pozitivă faţă de înfiinţarea arbitrară a solei româneşti în cimitirul militar din Valea Uzului.

Politicianul şi-a exprimat speranţa că rezultatul luptei juridice a comunei Sânmartin va fi ca cimitirul să fie readus la forma sa iniţială. În valea râului Uz au avut loc bătălii sângeroase, atât în Primul, cât şi în cel de-Al Doilea Război Mondial. La sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial, la trei zile după ce Armata Română şi-a întors armele, trupele sovietice au ajuns la graniţa Ungariei, care la acea vreme se situa în Valea Uzului şi unde se aflau în misiune trupele secuieşti de grăniceri.

Echipa de grăniceri secui, formată din 310 militari slab înarmaţi, a reuşit să reţină doar pentru câteva ore vehiculele blindate ale Unităţii Celui de-al Doilea Front Ucrainean. Doar 70-80 dintre grănicerii secui au supravieţuit bătăliei.

(Nethuszár)

Nethuszár