Ministru ungar: Dependenţa energetică a Ungariei a scăzut semnificativ

Dependenţa energetică a Ungariei de sursele externe a scăzut în mod semnificativ în ultima vreme, a declarat, marţi, ministrul ungar al Tehnologiei şi Industriei la cea de-a 52-a conferinţă internaţională despre gazele naturale, organizată la Siófok.

În discursul său de deschidere, László Palkovics a explicat: în urmă cu zece ani, ţara avea doar două puncte de transfer al gazului, iar acum transferul şi recepţia gazului sunt nefuncţionale doar în relaţie cu Slovenia, cu toate că infrastructura există.

„Acum primim mai puţin gaz din nord şi din est, însă contractele de achiziţie de gaze naturale pe termen lung şi condiţiile pieţei fac posibilă achiziţionarea gazului necesar”, a spus el. Ministrul a menţionat că, luni dimineaţa, depozitele de gaze erau pline până la 72%. El a precizat: „dacă (…) gazele naturale vin dinspre sud, putem cumpăra gaz de pe piaţă, potrivit celui mai optimist scenariu putem trece de sezonul de încălzire fără să rămânem lipsiţi de cantitatea de gaz comercială până undeva în luna martie. Nivelul de umplere a depozitelor ne asigură că ne vom descurca bine în iarna care vine”.

Ministrul a subliniat că reţeaua de energie electrică are conexiuni corespunzătoare cu toate ţările vecine.  El a adăugat că, atâta timp cât sosesc cantităţi de ţiţei suficiente şi de calitate corespunzătoare pe Conducta Prieteniei, aprovizionarea cu carburanţi a ţării va fi şi ea asigurată, va fi posibilă şi realimentarea cantităţii de ţiţei scoasă din rezerva strategică, a adăugat László Palkovics. El a semnalat: strategia energetică a ţării va fi revizuită în curând.

Ministrul a relatat că cea mai importantă problemă este reducerea ponderii gazelor naturale în mixul energetic. Această pondere în mixul energetic actual, incluzând termoficarea şi producţia de energie electrică, se ridică până la 44-45%. Obiectivul este ca, până în 2050, Ungaria să utilizeze doar cantitatea de gaz natural necesar compensării surselor de energie regenerabilă care depind de condiţiile meteorologice. O altă provocare este satisfacerea cererii în creştere pentru energia electrică, ceea ce va necesita dezvoltări semnificative ale sistemului de energie electrică. Eficienţa energetică are o importanţă deosebită, a remarcat ministrul.

El a spus că în prezent sunt planificate 31 de proiecte în valoare totală de 16 miliarde de euro, dintre care 11 miliarde de euro sunt destinate dezvoltării sistemului de energie electrică. Printre proiecte figurează prelungirea cu 20 de ani a duratei de exploatare a centralei nucleare de la Paks şi dezvoltarea centralei electrice din munţii Mátra, care urmează să fie transformată în centrală ecologică.

Proiectele se referă şi la creşterea producţiei interne de gaze naturale de la 1,5 miliarde de metri cubi pe an, în momentul actual, până la 2 miliarde de metri cubi, şi se analizează posibilitatea extragerii gazelor de şist din zona oraşului Makó. Ministrul a evocat de asemenea creşterea peste ritmul preconizat a capacităţii fotovoltaice, aceasta va atinge 8 gigawaţi până în 2025 şi 12 gigawaţi până în 2028. Conform aprecierii sale, întrebarea este: cum să dezvoltăm reţeaua într-un ritm care să permită ca această energie să fie într-adevăr introdusă în sistem.

SURSA: MTI

(Nethuszár)