Katalin Karikó, laureată cu Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie

Biochimista şi bioloaga-cercetătoarea Katalin Karikó a fost distinsă anul acesta cu Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie (împreună cu americanul Drew Weissman) pentru descoperirile sale care au pus bazele dezvoltării vaccinurilor pe bază de ARNm (ARN mesager).

Portretul ei din arhiva presei publice din Ungaria:

Cercetătoarea care locuieşte în Statele Unite ale Americii s-a născut în oraşul maghiar Szolnok, în 17 octombrie 1955. A crescut în Kisújszállás şi a obţinut bacalaureatul la Liceul „Móricz Zsigmond” din aceeaşi localitate. A absolvit Facultatea de Biologie a Universităţii din Szeged în 1978, iar apoi ca urmare a activităţii sale de cercetare de la Centrul de Cercetare Biologică din Szeged (SZBK), şi-a susţinut teza de doctorat în cadrul aceleiaşi instituţii şi i s-a conferit titlul de doctor în 1983.

În calitate de bursieră a Academiei Maghiare de Ştiinţe, a început să lucreze cu viruşi în laboratorul de chimie nucleotidică de la Institutul de Biofizică de la Centrul de Cercetare Biologică din Szeged (SZBK).

În 1985, a fost concediată în timpul unor reduceri de personal şi a plecat împreună cu familia sa în Statele Unite ale Americii, unde a obţinut un post la Universitatea Temple din Philadelphia. Peste trei ani s-a mutat la Washington, unde a lucrat în biologie moleculară, izolând ARN din celule, pe care apoi a încercat să le reintroducă şi să le urmărească efectele. În 1989, a obţinut din nou un loc de muncă în Philadelphia, la Universitatea Pennsylvania, unde a făcut cercetări timp de 24 de ani. Iniţial a lucrat în domeniul cardiologiei, ca biolog molecular, acesta fiind momentul în care a început cercetarea ARNm. De acolo a trecut la neurochirurgie, iar în 1998 a început să lucreze împreună cu imunologul Drew Weissman. În 2005, cei doi au obţinut un brevet pentru utilizarea terapeutică a ARNm cu conţinut de nucleozide modificate (tehnica Karikó-Weissman).

Împreună au descris modul în care ARNm-ul poate fi modificat astfel încât să nu provoace inflamaţie şi astfel să poată fi utilizat în scopuri terapeutice, iar mai apoi au dezvoltat şi o strategie eficientă care permite ARNm-ului să fie introdus în organism în aşa fel încât să ajungă la ţinta propusă. 2006 până în 2013, Katalin Karikó a fost co-fondator şi director general al companiei RRNARx, alături de Weissman.
În 2013, Katalin Karikó şi un coleg japonez, Hiromi Muramatsu, au decis să îşi continue munca la o companie care desfăşura şi un program clinic şi la care aveau ocazia să lucreze şi la implementarea terapiei ARNm.

Cei doi au ales compania BioNTech, cu sediul în Mainz, deoarece acolo se mai produseseră mARN sintetic în scopuri terapeutice. La scurt timp, Katalin Karikó a devenit vicepreşedintele companiei, iar în 2020, unul dintre managerii dezvoltării comune, de către compania farmaceutică multinaţională Pfizer din New York şi BioNTech, a unui vaccin ARNm împotriva coronavirusului. În septembrie 2022, Katalin Karikó a demisionat din funcţia de vicepreşedinte pentru a-şi dedica din nou timpul muncii ştiinţifice.

Distribuirea şi utilizarea de urgenţă a vaccinului împotriva Covid-19 au fost autorizate pentru prima dată de Autoritatea Britanică de Reglementare a Medicamentelor (MHRA), în decembrie 2020. Pentru munca sa, Katalin Karikó a fost distinsă cu numeroase premii de mare prestigiu, la nivel naţional şi internaţional.
În 2021, a obţinut cel mai important premiu ştiinţific elveţian, Medalia Reichstein, precum şi Premiul Prinţesa Asturiei, la categoria ştiinţă şi tehnologie.

A primit, printre altele, Medalia Wilhelm Exner din Austria, Premiul pentru Ştiinţe Medicale a Universităţii Keio din Tokyo, Grande Médaille – cea mai înaltă recunoaştere a Academiei Franceze de Ştiinţe, iar împreună cu Drew Weissman, Premiul Breakthrough (căruia i se mai spune şi Oscarul Silicon Valley), respectiv Premiul Lasker. I s-a acordat şi Premiul Paul Janssen, precum şi premiul internaţional pentru ştiinţă acordat femeilor de către UNESCO şi L’Oréal, iar împreună cu alţi lideri ai BioNtech, a fost distinsă cu unul dintre cele mai prestigioase premii ştiinţifice germane, Premiul Paul Ehrlich şi Premiul Ludwig Darmstaedter. Uniunea Astronomică Internaţională a numit un asteroid după ea, iar revista americană Time a inclus-o pe lista eroilor anului.

În ianuarie 2022, a fost aleasă ca membru corespondent al Academiei Franceze de Ştiinţe ale Naturii (Académie des sciences), iar în luna iunie, membru titular. În luna mai a devenit membru de onoare în cadrul Academiei Maghiare de Ştiinţe (MTA). A fost distinsă şi cu Medalia Kovalenko pentru cercetare medicală a Academiei Naţionale de Ştiinţe Americane (NAS), cu Premiul Golden Arrow din Austria pentru întreaga activitate, cu Premiul Inventator European al Oficiului European de Brevete (European Patent Office – EPO), respectiv cu Semmelweis Budapest Award.
Anul acesta, a fost ales doctor onorific al Universităţii Harvard şi membru în Academia Germană de Ştiinţe ale Naturii. În 20 august, de ziua naţională a Ungariei, preşedintele maghiar Katalin Novák i-a acordat cel mai înalt premiu de stat, Ordinul Sfântul Ştefan din Ungaria.

Cercetătoarea de renume mondial este căsătorită de peste 40 de ani. Fiica sa, Zsuzsanna Francia (Susan Francia), este dublu campioană olimpică şi multiplă campioană mondială la canotaj, reprezentând SUA.

SURSA: MTI

(Nethuszár)