FUEN: Noua lege ucraineană privind minorităţile nu oferă soluţii adecvate

Noua lege ucraineană privind minorităţile nu oferă soluţii adecvate pentru solicitările minorităţilor naţionale, mai mult, în unele cazuri amendamentele creează şi mai multă confuzie – a transmis, joi, Uniunea Federală a Naţionalităţilor Europene (FUEN) într–un comunicat remis agenţiei ungare de presă MTI.

Organizaţia umbrelă a minorităţilor etnice, lingvistice şi naţionale din Europa, care are peste 100 de organizaţii membre, a reacţionat la anunţul făcut miercuri de Comisia Europeană (CE), care a propus deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina şi Republica Moldova.

În comunicat, FUEN aminteşte că una dintre condiţiile începerii negocierilor de aderare la UE cu Ucraina este adoptarea unei legi privind minorităţile naţionale; parlamentul ucrainean şi Consiliul Suprem au adoptat noua lege privind minorităţile naţionale în decembrie 2022, însă actul legislativ a fost puternic criticat de minorităţile ucrainene, de statele membre ale UE şi de organizaţiile societăţii civile.

Ca urmare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia, la 23 august 2023, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat un amendament la lege, semnat şi de preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, potrivit declaraţiei sale din 3 noiembrie. De asemenea, organizaţia subliniază că în opinia iniţiatorilor, ratificarea celor cuprinse în document va permite CE să pună în aplicare aderarea deplină a Ucrainei la UE.
„FUEN apreciază atitudinea Ucrainei în favoarea modificării legii minorităţilor naţionale, însă consideră că amendamentele nu îmbunătăţesc semnificativ cadrul legal al exercitării libertăţilor şi drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale şi, prin urmare, nu realizează obiectivul stabilit de iniţiatori” – precizează comunicatul organizaţiei internaţionale.

Documentul îl citează pe Loránt Vincze, preşedintele FUEN şi europarlamentar UDMR, în opinia căruia legea „nu elimină efectele negative ale Legii educaţiei, Legii mass–media şi Legii privind limba de stat, problemele persistă în continuare”. „Noua lege nu oferă soluţii adecvate pentru solicitările minorităţilor naţionale. Cu atât mai rău este faptul că, în unele cazuri, aceste modificări creează şi mai multă confuzie, de exemplu atunci când cuvântul tradiţional este omis din definiţia minorităţilor naţionale” – a subliniat Loránt Vincze.

Potrivit FUEN, dreptul utilizării limbilor minorităţilor în public este restrânsă şi mai mult, deoarece limba maternă poate fi folosită doar la evenimentele organizate pentru membrii minorităţilor naţionale, în timp ce versiunea anterioară se referea la evenimentele organizate de minorităţile naţionale.

Printre alte prevederi restrictive, FUEN evocă faptul că mass–media în limba minorităţilor din Ucraina rămâne sever restricţionată, toate conţinuturile trebuie traduse în limba de stat. De asemenea, organizaţia reclamă faptul că difuzarea cărţilor în limbile minoritare este posibilă doar în librării speciale, înfiinţate şi întreţinute de autorităţile de stat.

O altă măsură restrictivă este faptul că utilizarea limbii materne de către serviciile de asistenţă este posibilă doar în căminele de bătrâni, dacă cealaltă parte înţelege limba, iar reglementarea utilizării limbilor minoritare în instituţiile publice locale rămâne ineficientă, deoarece se referă la criterii subiective.

Loránt Vincze a subliniat că Ucraina ar trebui să considere legea minorităţilor nu doar ca pe un criteriu al aderării la UE, ci „ca pe o oportunitate reală de a îmbunătăţi situaţia multora dintre cetăţenii săi, de a promova cooperarea între majoritate şi minorităţi, de a crea condiţiile pentru o stabilitate pe termen lung”.

„Ne menţinem poziţia conform căreia un cadru juridic adecvat pentru minorităţi poate fi realizat doar cu implicarea şi participarea minorităţilor naţionale care trăiesc în Ucraina” – a declarat în concluzie preşedintele FUEN.

FORRÁS: MTI

(Nethuszár)