O poveste de succes: Institutul Teologic Protestant din Cluj–Napoca

Deşi puterea comunistă din România a forţat în 1948 unificarea institutelor de teologie ale celor patru biserici istorice protestante din Transilvania într–o singură instituţie cu intenţia de a le dezintegra, din Institutul Teologic Protestant din Cluj–Napoca a devenit o poveste de succes datorită solidarităţii şi cooperării – au subliniat, joi, vorbitorii la aniversarea a 75 de ani de la înfiinţarea Institutului.

Liderii celor patru biserici istorice maghiare şi invitaţii lor au evocat evenimentele din 1948 şi urmările lor în clădirea acestui institut de nivel universitar, care asigură pregătirea pastorilor protestanţi maghiari din Transilvania.

Potrivit lui Béla Kató, episcop al Eparhiei Reformate din Transilvania, autorităţile comuniste din România au vrut să creeze dificultăţi bisericilor protestante minoritare, dar intenţia s–a întors în favoarea acestora. Comuniştii au crezut că bisericile unificate cu forţa într–o instituţie se vor controla şi denunţa reciproc. „Puterea însă nu a ţinut cont de un fapt foarte important din istoria Transilvaniei: în spiritul Edictului de la Turda, indiferent de diferenţele dintre confesiuni, acestea a reuşit să–şi unească forţele în faţa duşmanului comun” – a declarat el. Destinul minoritar a unit confesiunile, iar institutul comun a devenit întruchiparea acestei unităţi. „Vrem să menţinem acest institut cu orice preţ, deja nu din cauza presiunilor, ci din voinţa noastră proprie” – a spus el.

Béla Kató a comparat unificarea cu „căsătoria aranjată” şi şi–a exprimat regretul că Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană săsească a părăsit–o, institutul teologic al acesteia făcând parte acum din Universitatea din Sibiu. El a subliniat că deşi decizia de unificare poate fi înţeleasă, în condiţiile destinului minoritar unificarea cu majoritatea nu este recomandată, „pentru că duce la dezintegrarea totală”. „Pentru că majoritatea nu înţelege niciodată cu adevărat viaţa minorităţii, în schimb, într–o comunitate minoritară se poate supravieţui întărindu–se şi respectându–se reciproc” – a subliniat episcopul. El a adăugat că istoria ultimilor 75 de ani se păstrează atât în memoria celor care au trăit–o, cât şi în arhivele Securităţii, şi şi–a exprimat speranţa că, pe măsură ce trece timpul, evaluarea acestei perioade va deveni mai obiectivă.

Episcopul Szabolcs János Bogdán a declarat că Eparhia Reformată de pe lângă Piatra Craiului consideră instituţia ca pe un institut propriu de pregătire pastorală, considerând susţinerea acestuia o datorie şi o responsabilitate comună. 95% din preoţii din Partium se pregătesc pentru vocaţia aleasă în acest institut. „Suntem convinşi că tinerii din Partium şi din Transilvania înţeleg cu adevărat învăţând în acest institut, care sunt sarcinile ce–i revin unui preot reformat, protestant maghiar din România” – a spus el.

István Kovács, episcopul Bisericii Unitariene Maghiare, a reamintit că în 1948 au fost închise 468 de şcoli romano–catolice, 531 reformate, 8 evanghelice, 38 unitariene şi 226 evanghelice săseşti. O parte din profesorii de teologie au fost chinuiţi, în instituţie au fost prezenţi şi colaboraţionişti, totuşi, „copilul născut din teroare” şi–a dovedit dreptul la viaţă – a spus episcopul. El a avertizat că „ideologia anticreştină nu mai vine dinspre Est, ci dinspre Vest” şi că şi astăzi este nevoie de fermitate. El şi–a exprimat convingerea că forţele unite vor asigura supravieţuirea acestor biserici şi a comunităţii maghiare din Transilvania.

Dezső Adorjáni, episcopul Bisericii Evanghelice–Luterane din România, a afirmat că, în 1948, energiile nu s–au risipit în conflicte între biserici, ci a luat fiinţă o „comunitate de credinţă şi de destin”, o instituţie unică în Europa. „În loc de pierire, astăzi există viaţă aici” – a declarat el. Vorbind despre cooperarea între bisericile istorice maghiare, el a reamintit că în 1920, când 33 de congregaţii luterane din Transilvania au rămas fără structură bisericească, Biserica Reformată din Transilvania le–a oferit ajutor.

Hunor Kelemen, preşedintele UDMR i–a salutat pe participanţii la aniversare, precizând că restituirea majorităţii proprietăţilor bisericeşti confiscate în 1948 se lasă încă aşteptată. El a arătat că, având în vedere schimbările din lume, există încă o mare nevoie de cultivarea rădăcinilor creştine, de a sluji binele comun şi de a construi comunitatea, totodată a asigurat bisericile că vor fi sprijinite.

Secretarul de stat pentru culte, Ciprian–Vasile Olinici a lăudat stăruinţa bisericilor maghiare, calificând–o drept un „act de eroism”. El a declarat că prezenţa şi rolul Institutului Teologic Protestant sunt incontestabile şi a promis că guvernul român va sprijini instituţia.

Csaba Grezsa, consulul general al Ungariei la Cluj–Napoca, a subliniat că bisericile istorice nu s–au temut să–şi mărturisească credinţa şi să îşi asume identitatea naţională nici în perioada în care acest lucru a însemnat o defavoare, de aceea au ieşit învingători. El a adăugat că acţiunea comună curajoasă este necesară şi astăzi pentru a apăra învăţământul de limbă maghiară şi identitatea naţională maghiară.

Sărbătoriţii au fost salutaţi din partea bisericii evanghelice săseşti de Gerhard Servatius–Depner, iar din partea instituţiilor partenere din Bazinul Carpatic de Alfréd Somogyi, decanul Facultăţii de Teologie Reformată a Universităţii „Selye János” din Komárno (Slovacia). Istoricul instituţiei a fost prezentat de rectorul Sándor Kovács.
Institutul Teologic Protestant din Cluj–Napoca pregăteşte anual 20–25 de preoţi reformaţi, unitarieni şi evanghelici.

FORRÁS: MTI

(Nethuszár)