În 1989, la Timişoara, românii şi maghiarii au înţeles că au un interes

În 1989, la Timişoara, români, maghiari şi membri ai aproximativ 10 naţionalităţi şi confesiuni au înţeles că au un duşman comun, au un interes comun, iar libertatea este una şi indivizibilă – a subliniat László Tőkés, vineri, la Timişoara, la aniversarea care a marcat 34 de ani de la începutul revoltei populare.

Fostul paroh al Timişoarei, ulterior episcop, preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT), a declarat pentru Radio Timişoara că unul dintre miracolele Timişoarei a fost turnura imprevizibilă a evenimentelor, când falsificarea istoriei de către Ceauşescu şi politica de dezbinare a Securităţii au eşuat în câteva clipe, iar românii şi maghiarii s–au unit pentru a lupta împotriva regimului comunist şi pentru a dobândi libertatea.

De aceea, a declarat că este extrem de deranjant faptul că, între timp, aniversarea revoluţiei a fost divizată pe criterii etnice, comunitatea română şi cea maghiară organizează comemorări separate. În opina sa, dacă nu caută posibilitatea unei comemorări comune, ar contribui, fără să vrea, la falsificarea istoriei, ceea ce ar aduce „prejudicii cauzei şi idealurilor sacre ale revoltei populare de la Timişoara şi ale revoluţiei”.

László Tőkés a declarat că este important faptul că prietenii săi din România şi–au oferit colaborarea pentru o acţiune comună, astfel că, în acest an, Societatea Timişoara, Noua Revistă de Drepturile Omului, Asociaţia Memorialul Revoluţiei din Timişoara, Editura Pavesiana, Institutul Polonez din Bucureşti, Platforma pentru Memorie si Conştiinţă Europeană şi Asociaţia „15 decembrie – ziua solidarităţii româno–maghiare” – înfiinţată în urmă cu doi ani şi încă în aşteptarea înregistrării – au putut organiza o serie de evenimente aniversare la Muzeul Memorial al Revoluţiei de la Timişoara.

Zsolt Szilágyi, membru al Consiliului Director al Platformei Europene a Conştiinţei şi Memoriei, a declarat pentru Radio Timişoara că în relaţiile istorice dintre România şi Ungaria, rareori au existat zile şi evenimente în care cetăţenii simpli ai celor două naţiuni s–au unit pentru libertate, 15 decembrie însă este o astfel de zi. Cu toate acestea, în ultimii 34 de ani, au fost publicate multe scenarii care încearcă să demonstreze că data de 15 decembrie 1989 nu a fost de fapt importantă, pentru că lucrurile importante s–au întâmplat la Bucureşti, în data de 22 decembrie.

Fiind unul dintre fondatori, Zsolt Szilágyi a calificat drept o ruşine pentru democraţia românească faptul că, până în prezent, Guvernul României a refuzat să înregistreze Asociaţia „15 decembrie – ziua solidarităţii româno–maghiare”, care doreşte să recunoască ziua de 15 decembrie ca fiind ziua izbucnirii revoluţiei din 1989. Declaraţia de intenţie a asociaţiei, care a fost înfiinţată în urmă cu doi ani, a fost semnată de László Tőkés, de activistul pentru drepturile omului Gabriel Andreescu, de Florian Mihalcea, preşedintele Societăţii Timişoara, de avocatul Előd Kincses şi de Zsolt Szilágyi.

Vineri, în cadrul ceremoniei de comemorare de la Timişoara, Gabriel Andreescu a declarat că, probabil, secretariatul guvernului este reticent în aprobarea înregistrării asociaţiei, deoarece recunoaşterea zilei de 15 decembrie ca fiind începutul revoluţiei ar fi o recunoaştere a rolului lui László Tőkés şi al maghiarilor.
Marcarea schimbării regimului nu este o sărbătoare oficială în România. La Timişoara, evenimentele oficiale vor fi organizate de autorităţile locale şi de stat în perioada 16–20 decembrie, iar la Bucureşti între 21 şi 22 decembrie.

În anul 1989, revoluţia română, care a răsturnat dictatura, a pornit de la o mişcare de solidaritate din jurul lui László Tőkés, un pastor reformat din Timişoara care a criticat deschis regimul Ceauşescu. În data de 15 decembrie, câţiva zeci de enoriaşi reformaţi au creat un lanţ viu pentru a împiedica evacuarea pastorului lor, iar a doua zi mii de timişoreni s–au alăturat protestului lor tăcut care s–a transformat într–o demonstraţie zgomotoasă împotriva regimului şi care a cuprins tot oraşul. În data de 17 decembrie, autorităţile comuniste au ordonat foc împotriva oamenilor, dar, în ciuda represaliilor sângeroase, întreaga populaţie a Timişoarei a ieşit în stradă, iar în data de 20 decembrie, în oraş. armata s–a alăturat protestatarilor.

În data de 21 decembrie, revolta populară s–a extins în mai multe oraşe din Transilvania şi la Bucureşti. Regimul dictatorului comunist Nicolae Ceauşescu a fost răsturnat în data de 22 decembrie.

SURSA: MTI

(Nethuszár)