Unul dintre cele mai importante obiective ale preşedinţiei ungare a UE va fi viitorul politicilor de coeziune

Unul dintre cele mai importante obiective ale preşedinţiei ungare a UE va fi dezbaterea privind viitorul politicilor de coeziune – a declarat, joi, Tibor Navracsics, ministrul Administraţiei Publice şi Dezvoltării Teritoriale din Ungaria, în cadrul primei întâlniri a Summitului Coeziunii, organizat de Universitatea Naţională de Servicii Publice din Budapesta.

Acesta a subliniat că, din punctul de vedere al Ungariei, politica de coeziune este una dintre cele mai de succes politici sectoriale ale UE şi Ungaria este interesată de succesul acesteia în viitor. A mai evidenţiat că, cu cât este mai puternică coeziunea într–o ţară şi în societate, cu atât mai bună este competitivitatea sa. În timpul preşedinţiei ungare, care începe în data de 1 iulie 2024, se va desfăşura, în septembrie, o discuţie informală, iar în noiembrie–decembrie o sesiune formală de consiliu pentru a dezbate viitorul politicilor de coeziune ale UE. Principalele sarcini ale politicilor de coeziune bazate pe teritoriu sunt convergenţa şi recuperarea regiunilor rămase în urmă – a subliniat ministrul.

Este o veste bună că, în ultimii 70 de ani, în statele membre ale UE au avut loc procese de coeziune foarte puternice şi, în ultimii 20 de ani, a fost remarcabilă recuperarea economică a Ungariei şi a ţărilor din regiune de la momentul aderării la UE. Ungaria a depăşit ţări vechi membre ale UE, cum ar fi Grecia, şi concurează puternic cu Portugalia – a afirmat politicianul.

Acesta a declarat că obiectivul strategic al Guvernului ungar este ca, până în anul 2030, Ungaria să fie printre cele cinci ţări cele mai locuibile din UE. Pentru aceasta, este necesară o politică de dezvoltare care să asigure menţinerea populaţiei rurale, crearea unor zone rurale şi urbane locuibile. A subliniat că, deşi nivelurile de dezvoltare între statele membre s–au apropiat, adesea inegalităţile teritoriale în cadrul unor state membre au crescut. Ministrul a adus ca exemplu faptul că, în anul 2004, PIB–ul pe cap de locuitor era, în Budapesta, de 129% faţă de media UE, iar 18 ani mai târziu a atins 158%. În alte regiuni ale ţării nu a existat un astfel de progres. În perioada 2004–2022, dezvoltarea regiunii de nord–est a crescut de la 42% la 50% faţă de media UE, iar în regiunea de sud–vest a crescut de la 44% la 52%. În aceeaşi perioadă, în una dintre cele mai dezvoltate regiuni, regiunea la vest de Dunăre, PIB–ul pe cap de locuitor a crescut de la 66% la doar 68% faţă de media UE.

Cel de–al optulea raport de coeziune al Comisiei Europene a constatat că recuperarea economică a noilor state membre din Europa Centrală şi de Est, de la aderarea la UE, se datorează în mare parte creşterii peste medie a capitalelor acestor state. În raportul UE s–a subliniat că în Uniunea Europeană diferenţele de dezvoltare sunt din ce în ce mai reduse pe direcţia est–vest şi mai pronunţate pe direcţia nord–sud, o constatare care este valabilă şi pentru Ungaria. Centrul laser construit în Szeged sau investiţia BYD, planificată în acest oraş, servesc scopului îmbunătăţirii competitivităţii regiunilor sudice ale Ungariei, ajutând astfel recuperarea acestora.

SURSA: MTI

(Nethuszár)