Institutul Bálványos: În rândul maghiarilor din Transilvania, numărul celor cu sentimente anti–occident este mai mare decât media românească

Maghiarii din Transilvania sunt mai anti–imigraţie şi mai anti–occident decât media din România, totodată a scăzut şi încrederea lor în instituţii, a relatat portalul maghiar de ştiri din Cluj–Napoca, Maszol.ro, marţi, prezentând rezultatele unui sondaj realizat recent de către Institutul Bálványos.

Conferinţa de presă despre cercetarea care a examinat şi a comparat punctul de vedere al maghiarilor şi românilor din Transilvania cu privire la războiul dintre Rusia şi Ucraina, părerea lor despre refugiaţi şi imigranţi, intenţia lor de participare la vot, preferinţele de partid şi încrederea în instituţii a fost susţinută de Tibor Toró, lector al Universităţii Sapientia şi director de cercetare al Institutului Bálványos, respectiv Tamás Kiss, cercetător al Institutului Naţional de Cercetare a Minorităţilor din Cluj–Napoca, coproprietar al Transylvania Inquiry.

Aceştia au relatat că sondajul cu privire la populaţia maghiară fost efectuat în perioada februarie–martie 2024, prin telefon, iar cel cu privire la populaţia română, o lună mai târziu; apoi, rezultatele au fost comparate cu cele ale unui sondaj din 2022 şi ale unuia din 2020, realizate tot de ei.

Cercetătorii au atras atenţia asupra faptului că şovinismul de bunăstare este un fenomen nou apărut în România, care s–a format în legătură cu refugiaţii ucraineni; în comparaţie cu 2022, atitudinea faţă de refugiaţi s–a schimbat foarte mult în 2024. „Cercetările arată că maghiarii din Transilvania au manifestat întotdeauna o atitudine mai rezervată, de excludere, faţă de refugiaţi, însă opinia lor nu diferă atât de mult nici de cel al românilor. Ceea ce se vede este că rasismul nu este prezent în rândul românilor, aceştia nu fac diferenţă între naţiuni, toată lumea este judecată după acelaşi standard, în timp ce în cazul maghiarilor transilvăneni există o diferenţă clară între refugiaţii albi, de origine europeană, şi refugiaţii non–europeni, care nu sunt albi”, a spus Tamás Kiss.

Potrivit unuia dintre graficele ataşate raportului publicaţiei Maszol, în rândul maghiarilor din Transilvania, din 2020 încoace, respingerea imigranţilor a crescut de la 54% la 57%, în timp ce în societatea românească per ansamblu, proporţia celor care nu ar accepta un imigrant ca vecin a scăzut de la 33% la 19%. Sondajul a mai relevat şi că în rândul maghiarilor din Transilvania, respingerea romilor a crescut oarecum şi a ajuns la 54%, în timp ce în societatea românească per ansamblu, aceasta a scăzut de la 48% la 26%.

Cel mai mare grad de respingere în rândul maghiarilor din Transilvania a fost constatat în privinţa percepţiei musulmanilor, care a crescut de la 45% la 71%, în timp ce în societatea românească per ansamblu, respingerea de 33% măsurată în urmă cu patru ani a rămas neschimbată. În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, Tibor Toró a subliniat că încrederea maghiarilor transilvăneni a scăzut aproape în privinţa tuturor instituţiilor – cu excepţia administraţiilor locale. În privinţa încrederii în UE, în rândul maghiarilor transilvăneni există o tendinţă de scădere de la an la an, în timp ce în rândul românilor se înregistrează o stagnare.

Potrivit unuia dintre graficele prezentate de Institutul Bálványos, în timp ce societatea românească per ansamblu are încredere în forţele armate (59%), NATO (56%) şi UE (49%), doar 21% dintre maghiarii transilvăneni au încredere în armată, 33% în NATO şi 26% în UE. Situaţia este inversă doar în privinţa administraţiilor locale; acestea se bucură de încrederea a 70% dintre maghiarii din Transilvania, faţă de o medie de 27% în rândul societăţii româneşti per ansamblu. În ceea ce priveşte parlamentul nu există însă nicio diferenţă: atât în eşantionul maghiar, cât şi în cel al societăţii româneşti per ansamblu, indice de încredere este de numai 13%.

A fost măsurată, de asemenea, şi dorinţa şi disponibilitatea maghiarilor din Transilvania de a participa la vot; cercetarea arată că dorinţa maghiarilor de a vota este mai mare decât cea a românilor, ceea ce potrivit cercetătorilor poate fi pusă pe seama faptului că UDMR face campanie intensivă încă din toamnă. În ceea ce priveşte percepţia asupra războiului dintre Rusia şi Ucraina, în timp ce în 2022, 74% dintre români şi 46% dintre maghiarii transilvăneni spuneau că Rusia este agresorul, până în 2024, această proporţie a scăzut la 46% pentru societatea românească per ansamblu şi 19% pentru maghiarii din Transilvania. Proporţia celor care cred că războiul a fost provocat de ţările occidentale şi de Ucraina prin faptul că „Ucraina s–a apropiat prea mult de NATO” a crescut (de la 16% la 21% la nivel naţional, şi de la 44% la 49% în rândul maghiarilor transilvăneni).

SURSA: MTI

(Nethuszár)