Se poate si asa: statuia lui Iancu de Hunedoara, dezvelită la Belgrad în prezenţa preşedintelui Serbiei şi al Ungariei

Iancu de Hunedoara şi-a dedicat întreaga viaţă apărării patriei şi gonirii armatelor otomane, iar după câştigarea bătăliei pe care a condus-o la Cetatea Belgradului (în Evul Mediu, Nándorfehérvár), a putut urma epoca păcii şi al reconstrucţiei, a spus János Áder, preşedintele Ungariei, luni, în cartierul Zemun din Belgrad. Declaraţia a fost făcută alături de omologul său sârb, Aleksandar Vucic, cu ocazia inaugurării statuii lui Iancu de Hunedoara.

János Áder a atras atenţia asupra faptului că deasupra statuii lui Iancu de Hunedoara există două obiecte simbolice. „Crucea vorbeşte despre sacrificiul făcut de legendarul comandant pentru apărarea Europei, iar clopotul, despre cooperarea europeană şi triumful sub conducerea lui Iancu de Hunedoara”, a subliniat şeful de stat maghiar. Atunci când a văzut faptele turcilor, cea mai mare dorinţă a lui Iancu de Hunedoara a fost aceea de a goni turcii din Europa, de a elibera Serbia, respectiv, teritoriul Balcanilor, a subliniat preşedintele Ungariei.

Acesta a arătat că, în vara lui 1456, atunci când pericolul se apropia de Cetatea Belgradului, Iancu de Hunedoara a sosit cu o flotă pe porţiunea de la Zemun a Dunării, în locul spre care priveşte acum statuia sa. „A venit să distrugă galerele flotei fluviale a turcilor. Şalupele sale au fost sprijinite de personal sârbesc. Prin câştigarea acestei bătălii, maghiarii şi sârbii au deschis drumul către Nándorfehérvár”, a accentuat János Áder. Oficialul ungar a adăugat că, după victoria istorică, turcii nici nu au mai încercat să atace Nandorfehérvár timp de 65 de ani, iar acest lucru se datorează miilor de soldaţi şi lui Iancu de Hunedoara, care şi-au dat viaţa pentru apărarea cetăţii.

János Áder a subliniat că „clopotele trase în fiecare zi, la prânz – la început doar pentru a chema lumea la rugăciune, iar mai apoi, ca recunoştinţă pentru victorie – reamintesc tuturor europenilor, deja de 563 de ani, de curajul eroismul, sacrificiul şi credinţa lui Iancu de Hunedoara şi a celorlalţi apărători ai cetăţii”. „Fie binecuvântată, pentru totdeauna, memoria lui Iancu de Hunedoara, a lui Ioan de Capistano, a lui Mihai Szilágyi şi a tuturor eroilor de la Nándorfehérvár”, a spus în încheiere preşedintele Ungariei.

În discursul său, preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic a spus: nu poate exista o onoare mai mare pentru un comandant, decât aceea ca membrii mai multor naţiuni să îl considere ca fiind unul de-al lor, aşa cum îl consideră atât sârbii, cât şi maghiarii, pe Iancu de Hunedoara. Cel care i-a înfrânt pe turci a luptat pentru libertatea tuturor, a fost cel mai mare comandant al Evului Mediu. Aleksandar Vucic a subliniat că dorinţa lui Iancu de Hunedoara a devenit, până astăzi, realitate, sârbii şi maghiarii luptă împreună, pentru scopuri comune şi interese comune. „Astăzi, pentru noi este important că naţiunile se respectă şi se ajută reciproc. Sunt fericit să văd drapelul Serbiei alături de cel al Ungariei, ambele sunt ale noastre, iar acest lucru va fi aşa pentru totdeauna”, a accentuat preşedintele sârb. Acesta a reamintit că, datorită conducerii celor două ţări, în câţiva ani s-a reuşit ca, dintr-o relaţie care a fost relativ proastă, să se construiască una atât de bună, cum nu a mai fost niciodată.

Pentru asta, şi-a exprimat recunoştinţa faţă de János Áder, preşedintele Ungariei, faţă de premierul ungar Viktor Orbán şi faţă de István Pásztor, preşedintele Uniunii Maghiare din Voivodina, care a contribuit la realizarea unei punţi între sârbi şi maghiari. „Trăiască prietenia dintre Serbia şi Ungaria”, a spus Aleksandar Vucic.
Ideea ridicării unei statui a lui Iancu de Hunedoara în capitala Serbiei a apărut în 2013. Iniţiativa a aparţinut Cercului Batthyány a Profesorilor şi a fost susţinută de Ministerul Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior din Ungaria, respectiv de societatea Magyar Alkotóművészeti Nonprofit Kft.

Statuia de bronz a lui Iancu de Hunedoara a fost realizată în baza conceptului sculptorului István Madarassy, artist distins cu premiul Kossuth. Costul monumentului a fost de aproximativ 40 de milioane de forinţi (aprox. 123.000 de euro). Statuia va fi îngrijită de Consiliul Naţional Maghiar din Voivodina şi de Primăria Belgrad, în comun.
Pe soclul statuii se regăsesc inscripţii în limba maghiară şi sârbă. Până acum, Iancu de Hunedoara a avut în Serbia doar un bust, care se află în curtea şcolii primare din localitatea sârbăČantavir, care îi poartă şi numele. În Belgrad există două străzi denumite după comandantul care a luptat împotriva turcilor.

Sârbii îl cunosc pe Iancu de Hunedoara sub numele de Jankó Sibinjanin, iar în rândul sârbilor, numele său se bucură un respect cel puţin la fel de mare ca în rândul maghiarilor. Bătălia de la Nándorfehérvár – atunci când trupele maghiare care au apărat Belgradul de astăzi au înfrânt trupele sultanului turc Mahomed al II-lea – este denumită, în cărţile de istorie sârbeşti, lupta comună maghiaro-sârbă împotriva turcilor, condusă de către Iancu de Hunedoara. Iancu de Hunedoara a murit de pestă, la Zemun, astfel că statuia ridicată pe malul Dunării, la Zemun, comemorează nu numai bătălia de la Nándorfehérvár, ci şi întreaga viaţă a comandantului.

După inaugurarea statuii, preşedintele ungar, János Áder şi preşedintele sârb, Aleksandar Vucic au depus coroane la monumentul triumfului de la Nándorfehérvár, aflat în fosta cetate, în Parcul Kalemegdan.

(Nethuszár, MTI)