Semjén: sprijinul acordat minoritatii romane din Ungaria a crescut de cinci ori

Sprijinul acordat naţionalităţilor autohtone din Ungaria a crescut de cinci ori din 2010, a spus viceprim-ministrul Zsolt Semjén joi la Budapesta.

Politicanul aflat la audienţa anuală în faţa comisiei naţionalităţilor din Ungaria a Parlamentului ungar a subliniat: aproape 6,5% din populaţia Ungariei a declarat că aparţine unei minorităţi. El s-a referit la legea fundamentală a ţării care stipulează că naţionalităţile autohtone din Ungaria constituie factori constituenţi ai statului. Zsolt Semjén a subliniat: aceste naţionalităţi trebuie considerate ca părţi organice şi indisociabile ale naţiunii ungare, ele formează o comunitate de destin istorică împreună cu naţiunea maghiară, cultura lor face parte şi ea din bogăţia de valori ce caracterizează această naţiune.

El a pus accentul pe asemănarea între maghiarii de peste hotare şi naţionalităţile din Ungaria, evocând şi rolul de punte de legătură pe care naţionalităţile autohtone din Ungaria îl joacă între ţara-mamă şi Ungaria. A precizat: dacă acest rol de legătură dă roade, din aceste roade beneficiază atât naţionalitatea respectivă, cât şi minoritatea maghiară care trăieşte în ţara-mamă a acesteia. Dacă legăturile nu sunt atât de favorabile, naţionalitatea din Ungaria nu poate suferi din cauza aceasta, statul ungar este obligat să o sprijine în continuare, a subliniat viceprim-ministrul.

Zsolt Semjén a mai precizat că din 2010 sprijinul acordat naţionalităţilor a crescut de cinci ori, sursele fiind utilizate în mod responsabil şi raţional. Totodată a considerat o decizie bună faptul că distribuirea banilor este administrată de Fondul Bethlen Gábor.

De asemenea a evocat creşterea numărului instituţiilor de învăţământ public aparţinând naţionalităţilor de la 12 la 91, ceea ce înseamnă un efectiv de 15 de mii de elevi în anul şcolar 2019/20. El a semnalat că guvernul este deschis pentru a inaugura noi aşezăminte. Viceprim-ministrul a răspuns la observaţia naţionalităţilor: este de acord ca instituţiile de învăţământ ale naţionalităţilor să devină proprietatea lor. Este logic şi raţional ca cel care asigură o sarcină publică să fie şi proprietarul clădirii respective, de aceea este dispus să negocieze acest aspect, a declarat viceprim-ministrul.

El a observat: resursele alocate proiectelor provenite de la naţionalităţi au crescut cu 40 la sută faţă de 2018 şi vor continua să crească. A subliniat importanţa faptului că apelul de proiecte pentru anul viitor a fost lansat deja în toamna aceasta. Un progres semnificativ este introducerea, din ianuarie 2019, a burselor pentru educatorii din grădiniţele naţionalităţilor, aceste resurse vor fi accesibile începând din 2020 şi învăţătorilor şi profesorilor care aparţin naţionalităţilor. Viceprim-ministrul a vorbit şi despre majorarea salariilor pedagogilor din sânul naţionalităţilor, creştere aprobată recent de către Parlament.

Abordând tema legii naţionalităţilor, el a menţionat problema auto-declarării apartenenţei la o naţionalitate, care în momentul actual rezultă în activitatea unor impostori în acest domeniu. Unele naţionalităţi a semnalat acest lucru, ceea ce este un lucru legitim, pentru că se creează multe anomalii din cauza acestor escrocherii, a precizat viceprim-ministrul.

În opinia sa ar trebui să se ia în considerare şi criterii obiective, cum ar fi originea, cunoaşterea limbii sau culturii minorităţii respective. În acelaşi timp, chestiunea poate fi tratată corespunzător doar în cazul în care cele 13 naţionalităţi o abordează în mod absolut unitar, dacă există un consens asupra conţinutului legii, astfel încât textul concret al acesteia să poată fi formulată. Întrebările adresate de reprezentanţii naţionalităţilor s-au referit printre altele la schimbarea regulilor de administrare ale proiectelor, cum ar fi perioada decontării. S-a exprimat dorinţa de a înfiinţa un fond de amortizare şi de renovare. S-a evocat şi faptul că învăţământul public al naţionalităţilor nu se desfăşoară în mod exclusiv în instituţiile administrate de organele de autoguvernare ale acestora, manifestându-se numeroase probleme în instituţiile Centrului Klebelsberg.

Zsolt Semjén a formulat ca o propunere personală să se ia în considerare regulile valabile pentru organele de conducere locală şi pentru instituţiile bisericeşti, alegând dintre acestea două varianta mai favorabilă pentru organele de autoguvernare ale naţionalităţilor.

(MTI)