Viktor Orbán: în centrul atenţiei se află consolidarea economiei, creşterea salariilor şi a ocupării forţei de muncă

Obiectivul guvernului este ca dezvoltarea economiei ungare să ajungă până în 2030 la 85% faţă de media UE, a declarat, joi, prim-ministrul Viktor Orbán la prima conferinţa de presă internaţională din acest an, la Budapesta. În acelaşi timp s-a angajat ca guvernul să continue să mărească capacitatea forţei de muncă şi să crească salariile.

Premierul a precizat că după anul electoral, în următorii doi ani, accentul va trebui să fie pe guvernare şi pe clădirea ţării. Totodată a indicat şi faptul că este pregătit să candideze în 2022 pentru un nou mandat de prim-ministru.

În legătură cu situaţia din Iran şi Irak, Viktor Orbán a subliniat că atacurile cu rachete au lovit baze militare unde staţionează militari americani, iar printre acestea există bază şi cu militari din Ungaria, dar nimeni nu a fost rănit. Viktor Orbán a subliniat că, dacă este necesar, există toate condiţiile pentru evacuarea imediată a militarilor. Decizia este abordată ca o problemă de acord interguvernamental. Baza legală pentru staţionarea militarilor maghiari în Irak este că guvernul ungar a încheiat un acord cu guvernul irakian prin care li se permite staţionarea în Irak, iar până când guvernul irakian nu suspendă tratatul, Ungaria îşi va îndeplini obligaţiile, a precizat premierul.

Prim-ministrul ungar a mai declarat că a crescut semnificativ presiunea migraţionistă pe graniţa Ungariei cu Serbia, astfel că guvernul a decis să mărească în acea zonă numărul militarilor şi poliţiştilor. Acesta a declarat că, zilnic, numărul tentativelor de trecere ilegală a frontierei, în porţiunea de graniţe, a depăşit cifra 100. Premierul a informat, de asemenea, că ţările din grupul de la Visegrád, dacă va fi nevoie, vor oferi imediat sprijin pentru apărarea frontierei, iar la rândul său, Ungaria va asista imediat Macedonia cu un contingent de poliţie.

Viktor Orbán a semnalat că, potrivit autorităţilor turce, anul trecut au fost raportate 450 000 de treceri ilegale de frontieră pe teritoriul turc, o creştere cu 70% faţă de 2018. S-a înregistrat o creştere radicală a numărului de migranţi care se îndreaptă spre Grecia, precum şi a presiunii migraţioniste pe ruta balcanică. Iar pentru că vremea rea face ca traseul prin Bosnia-Herţegovina şi Croaţia să fie tot mai dificil, din ce în ce mai mulţi migranţi ajung la graniţa cu Ungaria şi Serbia, a explicat premierul ungar.

În ceea ce priveşte problemele economice, prim-ministrul a declarat că guvernul ungar doreşte să continue creşterea numărului de locuri de muncă şi a salariilor, deoarece nu există altă cale de eradicare a sărăciei. Acesta a numit ca o realizare fantastică, faptul că, pentru prima dată în 30 de ani, numărul de angajaţi a depăşit cifra de 4,5 milioane, adică cu peste 800 000 de angajaţi faţă de anul 2010. Acesta a mai adăugat că salariile cresc continuu de 82 de luni. Răspunzând la o întrebare, Orbán a declarat că Ungaria nu este pregătită pentru introducerea monedei euro, problema nu se află pe ordinea de zi, dar este examinată constant. Privind situaţia sistemului de sănătate, premierul a declarat că trebuie stopată acumularea de datorii a spitalelor. Această practică trebuie eliminată, niciun spital nu poate acumula datorii, a precizat acesta. Viktor Orbán a declarat că este un obiectiv important menţinerea lucrătorilor medicali şi asistentelor în sistemul de sănătate, motiv pentru care aceştia vor primi în 2,5-3 ani o mărire salarială cu 72%.

Viktor Orbán a vorbit şi despre faptul că guvernul a adoptat o strategie naţională cu privire la energie şi la protejarea climei. Premierul a explicat: în Bazinul Carpatic nu se va produce vreo prăbuşire, este posibilă menţinerea „vieţii comune a maghiarilor” aici, dar pentru asta este necesară adaptarea calmă şi sistematică la modificările climatice. Trebuie începută această adaptare, a adăugat Orbán. Şeful guvernului de la Budapesta a spus că există un plan construit pas cu pas, potrivit căruia, până în 2030, 90% din producţia de energie electrică va deveni una fără emisii de carbon, astfel cea mai mare parte a energiei ar proveni de la centrala nucleară din Paks, iar cea de-a doua sursă majoră va fi energia solară. Este posibil ca Ungaria să fie una dintre ţările care urmăresc realizarea, până în 2050, a unei economii neutre din punct de vedere climatic, însă pentru asta este nevoie de 50 000 de miliarde de forinţi (151 miliarde de euro). Protejarea climatică este importantă, dar este costisitoare, a arătat Orbán.

În opinia sa, este de aşteptat ca în Europa să urmeze dezbateri îndelungate, iar în cadrul acestor discuţii este important pentru Ungaria ca cheltuielile să fie acoperite în primul rând de cei care au cel mai mare aport la deteriorarea climei, să nu crească preţul plătit de familii pentru energie şi produse alimentare, banii să nu fie luaţi de la ţările mai sărace, astfel că în cazul bugetului UE să nu fie redus fondul de coeziune. Este important, deasemenea, să se afirme că fără energie nucleară nu este posibilă construirea unei economii neutre din punct de vedere climatic, a spus Orbán. Ca răspuns la o întrebare, premierul ungar a explicat că, până acum, politica energetică maghiară s-a delimitat cu succes de politica de alianţă şi că se doreşte separarea acestor două lucruri şi în viitor. Întrebat despre impactul asupra politicii de alianţă şi a celei energetice a conflictului dintre Iran şi Statele Unite ale Americii, Orbán a spus că până acum s-a reuşit separarea acestor două lucruri şi că doreşte acest lucru şi pentru viitor. Ar dori ca în privinţa Iranului, punctul de vedere al Uniunii Europene şi cel al Israelului şi al SUA să se apropie.

Poziţia maghiară este clară: nu susţinem, în cazul niciunei ţări, ca cercul statelor care deţin arme nucleare să se extindă, a punctat Viktor Orbán. Prim-ministrul Ungariei a mai a spus că, după zece ani de guvernare Fidesz, Ungaria se află situaţie mai bună ca niciodată privind independenţa energetică, deşi ar aduce o „îmbunătăţire calitativă” dacă în România exploatarea gazelor ar începe cât mai curând posibil sau dacă Croaţia şi-ar da acordul ca Ungaria să devină coproprietar al terminalului GPL aflat în construcţie. Dacă aceste două lucruri se vor întâmpla, independenţa energetică a Ungariei va fi garantată, a conchis Orbán.

Potrivit prim-ministrului, este o veste bună că preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan au inaugurat, miercuri, împreună cu premierul bulgar Boiko Borisov şi preşedintele sârb Aleksandar Vucic, secţiunea de la Marea Neagră a „Turk Stream”. În opinia sa, „prin intermediul acestuia vom putea transporta gaze dintr-o nouă sursă”. Orbán a subliniat că, potrivit strategiei energetice maghiare, Ungaria doreşte să crească proporţia energiei nucleare şi a celei regenerabile, inclusiv energie solară, iar acest lucru îşi va aduce de asemenea aportul la obţinerea independenţei energetice. Nu există dovezi asupra faptului că ruşii ar folosi în scopuri politice centralele nucleare construite de ei, a spus Orbán. În opinia sa, acest lucru este, oricum, exclus, a explicat. Ca răspuns la o întrebare care a vizat situaţia Ucrainei, premierul ungar a explicat că, în ciuda tuturor eforturilor maghiare, până acum nu a fost posibilă o întâlnire la nivel înalt cu noua conducere ucraineană, dar se speră ca în viitor să existe una.

În ceea ce priveşte migraţia, nu este necesară modificarea sistemului juridic de protecţie a frontierei, a mai spus Viktor Orbán, tot ca răspuns la o întrebare. Premierul a explicat că din moment ce Uniunea Europeană nu a decretat că amplasarea în zona de tranzit formată la graniţa maghiară ar fi considerată detenţie, sistemul juridic actual de protecţie a frontierei nu necesită modificări. Întrebat despre cotele obligatorii, Viktor Orbán a spus că în Europa nu va dispărea nici în viitor tensiunea istorică existentă între ţările care sunt pro-imigraţie şi cele care sunt împotriva imigraţiei, întrucât în Europa se dă o luptă între două grupuri de state care au percepţii diferite. Unul dintre grupuri este pro-imigraţie, iar celălalt, nu, iar Ungaria aparţine acestuia din urmă şi îşi va apăra poziţia în această chestiune, a subliniat premierul. Sarcina Uniunii Europene este aceea de a asigura, din punct de vedere politic şi intelectual, cooperarea dintre ţările care au viziuni diferite asupra viitorului, a adăugat Orbán. Se aşteaptă în continuare la dispute politice în acest sens, a mai spus.

„Nu avem fobie faţă de Soros”, dar „ne împotrivim” unui grup condus de acesta, care are ca obiectiv influenţarea politicii europene, a spus premierul Ungariei, despre activitatea politică a lui George Soros. Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, există multe ţări care nu spun o vorbă despre această activitate, spre deosebire de Ungaria. Mai mult decât atât, Uniunea Europeană oferă sprijin financiar acestor organizaţii. În legătură cu alegerile locale care au avut loc în Ungaria anul trecut, premierul a spus: 2019 a fost un an electoral, campania electorală s-a încheiat, astfel că în următorii doi ani cabinetul se va concentra asupra guvernării.

Orbán a specificat că este pregătit pentru un nou mandat de premier începând din anul 2022. Întrebat despre Partidul Popular European (PPE), Viktor Orbán a vorbit despre posibilitatea creării unei noi iniţiative creştin-democrate europene. Politicianul a subliniat că Fidesz nu este interesat de PPE în forma sa actuală, motiv pentru care este nevoie de o schimbare în cadrul acestuia. Orbán a spus că PPE devine tot mai mic, îşi pierde din influenţă, pierde poziţii şi deputaţi, pentru că se îndreaptă într-o direcţie greşită – liberală, socialistă, de centru. Întrebarea este dacă Fidesz are sau nu, în cadrul PPE, suficientă influenţă pentru a forţa sau a iniţia schimbarea, a adăugat premierul ungar. Dacă PPE nu este capabil de schimbarea direcţiei, pe scena partidelor europene este nevoie de o nouă iniţiativă creştin-democrată europeană, deoarece trebuie contrabalansată ascensiunea mişcării de stânga a preşedintelui francez Macron, a spus Viktor Orbán.

Legat de a comentariul privind vârsta sa, acesta a spus că în politică tinereţea nu este legată de vârstă, ci de dinamism şi curaj, iar dacă privim politica din această perspectivă, atunci, în acest moment, Boris Johnson şi Donald Trump sunt cei mai tineri politicieni din lume. Economia Ungariei se află în continuă creştere, a afirmat premierul trecând la un nou subiect, obiectivul guvernului este ca dezvoltarea economiei ungare să ajungă până în 2030 la 85% faţă de media UE. Acesta a semnalat că acest indicator a fost, în 2010, de 63%, în prezent fiind de 71%. În ce priveşte achiziţia Centralei electrice Mátra, premierul a afirmat că resursele de lignit reprezintă o problemă strategică în ceea ce priveşte independenţa naţională. Acesta a adăugat că achiziţia se desfăşoară printr-o tranzacţie transparentă, evaluarea fiind făcută de o companie internaţională specializată pe evaluări.

Vorbind despre un alt subiect, despre politica externă a Ungariei, premierul a confirmat că aceasta trebuie să se bazeze pe interesul naţional. „O politică externă bazată doar pe valori, care ignoră pragmatismul (…) va duce obligatoriu la o politică fără compromisuri.” După cum a precizat, Ungaria nu renunţă la principiile sale atunci când încheie un acord cu turcii sau cu orice putere asiatică, „ci face politică externă”. Premierul nu acceptă politica externă bazată exclusiv pe valori, deoarece ar „dezarma complet” Ungaria. „Noi trebuie să pornim de la interesul naţional”, a precizat prim-ministrul, menţionând că „orice ar spune alţii, procedează la fel”.

În această privinţă politicianul a mai precizat că el consideră Asia Centrală ca o regiune cheie pentru următoarele câteva decenii, ţări care au o atitudine pozitivă faţă de Ungaria şi oferă mari oportunităţi. În cele din urmă, prim-ministrul Viktor Orbán a declarat că doreşte ca scutirea de impozit pe venit pentru mamele cu patru copii să fie extinsă şi mamelor cu trei copii. Potrivit premierului, pentru Ungaria de azi, principala problemă o reprezintă provocarea demografică. Dacă „nu dorim imigranţi, ci copii maghiari”, iar economia Ungarei poate genera resurse, singura soluţie poate fi utilizarea cât mai multor resurse pentru a sprijini familiile şi creşterea copiilor, a declarat premierul.

(MTI)