A fost prezentată traducerea în limba română a volumului care prezintă activitatea a 100 de personalităţi maghiare din România

La sediul din Bucureşti al Institutului Cultural Român a fost prezentată, marţi seara, traducerea în limba română a volumului care prezintă activitatea a 100 de personalităţi maghiare din România. Publicarea volumului are ca scop familiarizarea românilor cu intelectualii maghiari care, după 1918, au creat valori în cadrul statului român. Volumul a fost publicat de Editura Fundaţia pentru Şcoală, înfiinţată şi administrată de UDMR. La prezentare, Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, vorbind despre relaţia dintre români şi maghiari, a declarat că, după 1989, instituţiile necesare existenţei maghiarilor din România au fost construite din temelii.

Politicianul a explicat că românii, majoritari, încearcă şi în prezent să asimileze maghiarii şi caută în permanenţă motive pentru a diminua din drepturile deja dobândite ale minorităţilor naţionale. Acesta a constatat cu regret că în relaţia româno-maghiară, prejudecăţile nu s-au diminuat în ultimii ani, ci au crescut. El a mai adăugat că maghiarii din România aşteaptă o garanţie instituţională din partea românilor pentru a garanta păstrarea identităţii lor naţionale, culturale, lingvistice şi religioase. Hunor Kelemen a subliniat că reconcilierea româno-maghiară necesită obiective politice şi geostrategice comune, românii şi maghiarii se vor apropia unul de celălalt dacă aceste obiective comune vor fi formulate şi vor fi realizate.

Fostul preşedinte al UDMR, Béla Markó, a atras atenţia asupra importanţei cunoaşterii reciproce dintre români şi maghiari, respectiv a cunoaşterii istoriei comune. În opinia sa, cele două naţiuni au ratat multe oportunităţi de-a lungul istoriei. Potrivit lui Markó, centenarul unirii Transilvaniei cu România a fost, de asemenea, o oportunitate ratată, întrucât pe parcursul aniversarii nu s-a vorbit despre relaţia româno-maghiară.

Politicianul a declarat că pentru a rezolva situaţia naţiunilor care trăiesc în Transilvania, atât elita politică maghiară dinainte de 1918,  cât şi elita politică românească de după 1918 ar fi trebuit să găsească o soluţie specifică, în schimb, fiecare şi-a clădit propriul stat naţional. În opinia sa, după 1989, politicienii români şi politicienii maghiari din România au făcut paşi curajoşi pentru rezolvarea relaţiei interetnice, dar în prezent acest curaj lipseşte. Potrivit fostului preşedinte UDMR, o formă a naţionalismului a reapărut în Europa, deoarece oamenii au fost dezamăgiţi de Uniunea Europeană, care nu a dat un răspuns la problema naţionalităţilor. În acelaşi timp, acesta consideră că o Europă comună va continua să ofere un cadru pentru găsirea unei soluţii adecvate la această problemă.

Istoricul Cosmin Popa, cercetător al Academiei Române, a declarat că românii ar trebui să cunoască mai profund comunitatea maghiară din România. În opinia sa, următorul test important pentru România va fi dacă va reuşi să ofere maghiarilor sentimentul de a se simţi  acasă. În opinia sa, istoria ar trebui să fie discutată cu curaj şi nuanţe pentru a ne cunoaşte reciproc, dar în acelaşi timp trebuie pus capăt predării la şcoală,  în mod trunchiat, a istoriei comune.

Istoricul Csaba Zoltán Novák, editorul volumului, a declarat că scopul iniţiativei a fost să arate atât maghiarilor din România, cât şi românilor că, în ciuda furtunilor istoriei, maghiarii din România au creat valori în cei 100 de ani şi au contribuit atât la succesul Ungariei, cât şi la cel al României.

(MTI)