Ceangăii din Moldova nu au putut ţine slujba în limba maghiară la sfârşitul lunii iunie, la Bacău

Ceangăii din Moldova nu au putut ţine slujba în limba maghiară la sfârşitul lunii iunie, la Bacău – a anunţat portalul Maszol.ro marţi după-amiază.

Liturghia nu a putut fi organizată în ciuda faptului că restricţiile instaurate din cauza epidemiei de coronavirus au fost deja ridicate parţial, din 15 mai autorităţile au permis ceremoniile în aer liber, iar din 15 iunie şi în biserici. La slujbele ţinute în biserici participanţii trebuie să păstreze o distanţă de 2 metri între ei şi trebuie să poarte mască. Cu toate acestea, slujba în limba maghiară de duminică a fost anulată invocând motivul epidemiei de coronavirus.

Felix Măriuţ, parohul romano-catolic de la Faraoani care ţine slujbele în maghiară, a precizat portalului Maszol.ro: Episcopia Romano-Catolică de Iaşi a dispus anularea slujbei din luna iunie, deoarece biserica din Bacău desemnată pentru acest scop este prea neîncăpătoare, nu pot fi asigurate condiţiile corespunzătoare. Potrivit preotului, un pericol din punct de vedere epidemiologic constituie şi faptul că credincioşii care participă la slujba maghiară sosesc din mai multe sate, astfel epidemia se poate răspândi pe o arie mai largă. Preotul a afirmat cu certitudine că slujbele în limba maghiară de la Bacău vor putea fi reîncepute dacă situaţia epidemiologică va permite acest lucru.

János Antal organizează deplasările la slujba maghiară de la Bacău din mai multe localităţi ceangăieşti în calitatea sa de preşedinte al Asociaţiei Culturale Faraoani. El a declarat portalului: credincioşii erau pregătiţi pentru slujba maghiară şi au aflat despre decizia diecezei doar în ultimul moment. Organizatorul şi-a exprimat nedumerirea privind faptul că slujbele în limba română pot fi ţinute nestingherit la Bacău, dar nu şi slujba în limba maghiară, care are loc o dată pe lună.

Ceangăii din Moldova, care mai vorbesc un dialect local al limbii maghiare, se luptă de aproape treizeci de ani cu conducerea Diecezei de Iaşi pentru autorizarea slujbelor în limba maghiară. Episcopul Petru Gherghel, aflat la conducerea diecezei timp de 41 de ani, care s-a pensionat în luna august 2019, spunea la începutul anilor 2000 că va permite slujba în limba maghiară doar dacă se va convinge că cel puţin 2% din credincioşi nu înţeleg limba română. Mai târziu a refuzat slujbele maghiare pe motivul că limba ceangăiască nu este identică cu limba maghiară. În sfârşit, în perioada organizării vizitei Papei Francisc în România în anul trecut, începând din ianuarie 2019 a permis ţinerea unei slujbe în limba maghiară în biserica parohială Sfântul Nicolae din Bacău, în amiaza ultimei duminici a fiecărei luni.

Tinka Nistor, preşedinta Asociaţiei Sfântul Ştefan din Pustiana, cea mai importantă susţinătoare a slujbelor maghiare în Moldova, a declarat mai demult agenţiei ungare de presă MTI că slujba lunară de la Bacău nu a rezolvat nicidecum chestiunea liturghiilor în limba maghiară. Conducătoarea asociaţiei a sperat că noul episcop, Iosif Păuleţ va permite slujbele în maghiară în toate localităţile unde o parte din credincioşi doresc acest lucru.

În cele opt judeţe moldovene care aparţin Diecezei din Iaşi – potrivit datelor publicate pe site-ul diecezei – sunt înregistraţi 206 000 de credincioşi romano-catolici. Cercetătorii maghiari estimează la 30-40 000 numărul catolicilor din Moldova care vorbesc dialectul local al limbii maghiare.

Sursa: MTI

(Nethuszár)