Extinderea Instrumentului european de pace a fost adoptată, Ungaria s–a abţinut constructiv

Extinderea Instrumentului european de pace, în valoare de cinci miliarde de euro, a fost adoptată cu abţinerea constructivă a guvernului ungar, astfel încât Ungaria nu trebuie, nici în continuare, să îşi asume sarcini politice sau financiare în privinţa livrărilor de arme către Ucraina, a declarat ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, Péter Szijjártó, luni, la Bruxelles.

La conferinţa de presă susţinută în pauza Consiliului de Afaceri Externe a Uniunii Europene, şeful diplomaţiei ungare a relatat că participanţii au adoptat forma definitivă a majorării sumei din cadrul Instrumentului european de pace, Ungaria alegând soluţia abţinerii constructive, cu preţul modificării regulamentului potrivit căruia Ungaria nu trebuie să îşi asume niciun fel de sarcini în privinţa finanţării livrărilor de arme către Ucraina. „Asta înseamnă că trebuie să achităm cota de 50 de milioane de euro, care ne revine, însă putem stabili scopul utilizării sumei”, a precizat Szijjártó.

În acest sens poate fi vorba despre mai multe obiective importante, de exemplu, consolidarea stabilităţii regiunii Sahel pentru a lupta împotriva migraţiei sau sprijinirea Balcanilor de Vest, a adăugat ministrul. Péter Szijjártó s–a plâns de faptul că nici acum nu se recunoaşte faptul că strategia UE în privinţa războiului din Ucraina a eşuat. În opinia sa, motivul este că în acest caz s–ar putea pune şi problema răspunderii politice pentru prejudiciul suferit de Europa, şi nimeni nu vrea să îşi asume acest lucru.

Ministrul de externe a vorbit şi despre declaraţiile făcute de unii lideri europeni în ultimele săptămâni, care se referă la faptul că nu trebuie respinsă ideea trimiterii de militari europeni în Ucraina. „Sunt declaraţii extrem de periculoase şi alarmante, iar noi, cei care trăim în vecinătatea războiului, cerem respectuos colegilor noştri din Europa de Vest să nu mai facă astfel de declaraţii, pentru că în actuala situaţie de război, extrem de tensionată, nu numai acţiunile, ci şi cuvintele cântăresc greu şi au o importanţă uriaşă”, a avertizat Szijjártó.

Politicianul maghiar a subliniat că declaraţii mai militante din partea UE sau ale statelor membre nu pot decât să înrăutăţească situaţia, ceea ce „aduce şi mai aproape această imagine de groază numită al treilea război mondial”.
„Este clar că dacă oricare dintre statele membre ale UE ar trimite trupe terestre în Ucraina, întregul continent ar fi cuprins în flăcări, iar noi nu ne dorim deloc acest lucru”, a declarat Péter Szijjártó.
Ministrul a vorbit şi despre faptul că fiind vecină cu Ucraina, Ungaria se confruntă direct cu toate consecinţele negative ale războiului. De exemplu, pe lângă afluxul de refugiaţi, agricultura „a fost aproape distrusă de cerealele ucrainene de proastă calitate care au inundat Europa Centrală”.
Péter Szijjártó a anunţat, totodată, că la sfârşitul săptămânii trecute a convenit cu Andriy Jermak, şeful biroului prezidenţial de la Kiev, cu privire la faptul că în curând va fi semnat contractul privind înfiinţarea unui nou punct de trecere a frontierei între cele două ţări, la Nagyhódos–Velyka Palad, respectiv că punctul de trecere a frontierei de la Beregsurány–Astei urmează să fie dezvoltat.

SURSA: MTI

(Nethuszár)