Harghita pământ unguresc, iar Covasna lui Decebal tot așa

În judeţul Harghita a crescut, în Covasna a scăzut proporţia maghiarilor faţă de recensământul din 2011 – a anunţat marţi Institutul Român de Statistică într-un comunicat în care a publicat date provizorii privind recensământul de anul trecut, în distribuţie teritorială. În România există două judeţe din 41 în care maghiarii sunt majoritari: 232 000 (85,7% din populaţia locală care şi-a declarat naţionalitatea) în judeţul Harghita şi 133 000 (71,8%) în judeţul Covasna. La recensământul din 2011 au fost înregistraţi 259 000 de maghiari în judeţul Harghita, reprezentând 84,8% din populaţia locală, respectiv 152 000 (73,6%) în judeţul Covasna.

În cel de-al treilea judeţ al Ţinutului Secuiesc, judeţul Mureş, numărul maghiarilor înregistraţi a scăzut de la ultimul recensământ de la 201 000 la 165 000 (35,6% din populaţia care şi-a declarat naţionalitatea), în judeţul Satu Mare de la 113 000 la 93 000 (31,4%), iar în judeţul Bihor de la 138 000 la 112 000 (22,3%). Dintre judeţele cu o populaţie maghiară semnificativă, judeţul Cluj a înregistrat cea mai mare scădere (24%) a populaţiei maghiare, aici s-au înregistrat 78 455 de maghiari (11,6%), faţă de 103 000 cu 10 ani în urmă.

În România, 1 002 200 de persoane s-au declarat de naţionalitate maghiară la recensământul de anul trecut, astfel minoritatea maghiară reprezintă 6 % din populaţia care a răspuns la întrebarea legată de naţionalitate. La recensământul anterior, în 2011, 1 227 623 de persoane s-au declarat maghiari, ceea ce înseamnă că numărul maghiarilor înregistraţi a scăzut cu peste 225 000 în zece ani. A doua cea mai numeroasă minoritate naţională, după maghiari, este comunitatea romă, cu 560 000 de persoane, care reprezintă 3,4% din populaţia României la recensământul de anul trecut. Proporţional vorbind, cele mai mari populaţii de romi se găseau în judeţele Mureş (9,7% din populaţia care şi-a declarat apartenenţa etnică), Sălaj (8,6%), Bihor (7,3%), Ialomiţa (7,2%), Călăraşi (6,9%) şi Mehedinţi (6,2%). În Bucureşti, 0,8 la sută din populaţie s-a declarat de etnie romă.

Alte naţionalităţi din România cu peste 20 000 de suflete sunt: ucrainenii (45 800), germanii (22 900) şi turcii (20 900). La recensământul din România, 13% din persoanele recenzate nu şi-au declarat naţionalitatea. Potrivit datelor preliminare, recensământul a înregistrat un număr de 19 053 800 de rezidenţi permanenţi în România, dintre care 16 568 900 au răspuns la întrebarea privind apartenenţa etnică.

SURSA: MTI

(Nethuszár)