János Áder: Încă nu a fost interzisă tehnologia de extragere cu cianuri, cea mai poluantă dintre toate

La zece ani de la poluarea cu cianuri a râului Tisa, care a avut loc în anul 2000, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie potrivit căreia tehnologia de extracţie cu cianuri trebuie interzisă pe continent, însă rezoluţiei nu i-a urmat şi o lege: tehnologia aceasta – care este cea mai ieftină, dar şi cea mai poluantă – încă mai poate fi utilizată, a subliniat János Áder, fostul preşedinte al Ungariei, într-un nou episod al podcastului său, intitulat „Planeta albastră”, apărut luni.

Fostul şef de stat a avut-o ca invitată în această ediţie a emisiunii sale pe Mariann Nagy, directorul laboratorului din cadrul Direcţiei Apelor din zona Tisei de Mijloc („Kötivizig”), care în urmă cu 23 de ani a participat la eforturile de reducere a daunelor. Şeful de laborator a fost de acord că poluarea cu cianuri a Tisei a fost al doilea cel mai mare dezastru natural din Europa, după cel de la Cernobîl.

János Áder a amintit că la 30 ianuarie 2000, la o mină de aur din România s-a rupt un baraj, iar în urma acestui lucru, 100 000 de metri cubi de steril de cianură au ajuns în râul Lăpuş, iar mai apoi, în Someş şi Tisa. Iazul de acumulare a fost inaugurat cu numai un an în urmă, astfel că pe lângă condiţiile meteo excepţionale, la baza celor întâmplate trebuie să se fi aflat şi erori grave de planificare, autorizare şi operare, a adăugat fostul preşedinte maghiar.

Autorităţile din România au anunţat partea maghiară după o zi. În acelaşi timp, Mariann Nagy a remarcat că Baia Mare este oraş înfrăţit cu Szolnok, astfel că primarul român a raportat deja problema primarului maghiar, încă în noaptea de 30 ianuarie. Acest lucru a fost de mare ajutor, întrucât în sezonul creşterii debitului apelor, poluarea se răspândeşte mult mai rapid.

Fostul preşedinte maghiar a spus: cantitatea de cianuri din Someş era de peste 320 de ori mai mare decât valoare-limită. János Áder a avut cuvinte de apreciere cu privire la activitatea celor implicaţi în eforturile de reducere a daunelor de la acea vreme.

János Áder a prezentat rezultatele de atunci şi a relatat că 93% din lacul Tisa a scăpat de contaminare, 13 braţe moarte ale râului au fost complet salvate, apa din subteran a fost protejată şi nu a existat nicio victimă umană în urma acestei poluări a mediului. În acelaşi timp însă, de pe suprafaţa apelor a fost adunată şi distrusă cantitatea de 1250 de tone de peşti morţi. Fostul preşedinte a adăugat că au pierit şi păsări, respectiv mamifere.

Ungaria a dat în judecată compania româno-australiană care s-a făcut vinovată de poluare, estimându-se că prejudiciul s-a ridicat la aproximativ 30 de miliarde de forinţi, a amintit fostul şef de stat. Deşi statul maghiar a câştigat procesul, nu a obţinut banii, pentru că firma a dat faliment, iar România nu s-a implicat în problemă. Astfel, deşi există un principiu UE potrivit căruia „poluatorul plăteşte”, Ungaria nu a primit nicio despăgubire, a subliniat János Áder.

János Áder a adăugat că din cauza poluării mediului, toate formele de pescuit au trebuit suspendate pentru o perioadă mai lungă de timp, totodată şi turismul a avut de suferit de pe urma celor întâmplate.

FORRÁS: MTI

(Nethuszár)