La Siculeni a fost comemorată vărsarea de sânge efectuată de armata habsburgică

În localitatea Siculeni din judeţul Harghita a fost comemorată vărsarea de sânge efectuată de armata imperială habsburgică, cu ocazia împlinirii a 258 de ani de la tragicul eveniment.

La comemorarea care a avut loc monumentul Siculicidium, secretarul de stat al Ministerului Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior, Levente Magyar a vorbit despre faptul că de-a lungul secolelor, obiectivul comun al marilor puteri care au venit peste maghiari a fost luarea sub ocupaţie, distrugerea trecutului şi identităţii, intimidarea, asimilarea sau alungarea. O altă trăsătură comună a acestora a fost, însă, şi aceea că „nu le-au ieşit socotelile”, şi că „şi-au săpat propriile morminte aici, în Bazinul Carpatic”. „Nu le faceţi rău maghiarilor” nu este o simplă rugăminte spusă cu groază, ci şi un avertisment sever, a adăugat oficialul ungar. „Nu le faceţi rău maghiarilor, pentru că asta înseamnă să vă jucaţi cu propria viaţă”, a spus Levente Magyar. „Momentul adevărului şi momentul în care trebuie dat socoteală vine întotdeauna, chiar dacă întârzie uneori”, a mai spus.

Potrivit lui Levente Magyar, mai nou, Bruxelles-ul şi aliaţii săi invizibili „s-au gândit să ne pună un jug ideologic şi politic”. „Să îi însoţim într-o vizită în cimitirul în care se odihnesc imperiile care pe vremuri înfrângeau lumea întreagă şi care au avut parte de eşec atunci când au încercat să subjuge maghiarii”, a declarat secretarul de stat. Levente Magyar a declarat că, deşi teritoriul ţării a fost rupt în bucăţi în urmă cu o sută de ani, astăzi maghiarii reuşesc să se bucure de o unitate mai mare ca niciodată. În opinia sa, este o mare realizare că reprezentanţii politici ai maghiarilor participă la guvernarea României. Germenii acestui lucru au apărut în timpul luptelor şi sacrificiilor de acum zeci de ani, a spus.

„Numai Dumnezeu poate şti la ce fel de schimbări ale viitorului pune baza munca pe care o facem astăzi, lupta pe care ne-am angajat să o ducem”, a mai declarat Magyar. Secretarul de stat a subliniat, totodată, că maghiarii din Ungaria vin în Ţinutul Secuiesc de parcă s-ar întoarce acasă, întrucât în multe privinţe, aceştia văd în secui partea mai bună a sinelui.

Potrivit ministrului mediului din România, Barna Tánczos, exemplul vărsării de sânge de la Siculeni ne învaţă că „indiferent de situaţie, vârstă şi pericol”, pământul, căminul pentru care predecesorii au făcut atâtea sacrificii trebuie păstrat. „Am supravieţuit hoardelor tătarilor, jugului turcesc, armatelor ţariste şi imperiale, deciziilor istorice nedrepte, politicii de asimilare a statului; dacă a fost cazul şi s-a putut, cu arme în mână, dacă nu s-a putut, cu dinţii strânşi, muncind şi aşteptând vremuri mai bune, construirea viitorului, deschizând noi perspective pentru copiii noştri”, a spus politicianul.

În ceea ce priveşte viitoarele alegeri parlamentare din Ungaria, Barna Tánczos a spus că în opinia sa, în 2022 trebuie ales între a continuare şi blocaj. Adresându-se invitaţilor din Ungaria, a declarat: „noi, secuii, vom şti şi anul acesta – la fel cum am ştiut întotdeauna când a fost nevoie de noi – care este direcţia în care trebuie să mergem ca să avansăm, şi nu să facem paşi înapoi”.

Árpád János Potápi, secretarul ungar de stat responsabil pentru politicile naţionale, a menţionat că la Siculeni „a venit de acasă, acasă”, întrucât tocmai în urma acestei vărsări de sânge, strămoşii săi au fugit din Ţinutul Secuiesc în Bucovina, ca mai apoi să se stabilească în Ungaria, la mijlocul secolului XX. În opinia lui Potápi, istoria a arătat, întodeauna, că cei care se consideră cei mai mare domni devin aroganţi şi în final eşuează. „Încă din 2010, cei de aici au putut conta pe noi, în orice problemă, anul acesta contăm şi noi pe cei de aici!”, a conchis secretarul de stat, referindu-se la alegerile viitoare.

Şi în acest an, comemorarea de la Siculeni a început cu o liturghie şi s-a încheiat cu depunere de coroane la monument. La eveniment au participat sute de persoane.

În 1764, în timpul vărsării de sânge de la Siculeni, trupele imperiale au omorât sute de secui din Ciuc, care au protestat împotriva recrutării efectuate de austrieci. Vărsarea de sânge a fost precedată de faptul că în 1760, Maria Tereza a ordonat ca în Secuime să fie reorganizate unităţile de grăniceri care să se afle sub comandă imperială. Secuii s-au plâns că, potrivit noilor reguli, vor trebui să slujească şi în străinătate, sub comandă în limba germană, şi că nu îşi vor putea recăpăta vechile drepturi şi libertăţi – în schimbul serviciului militar efectuat.

Mulţi dintre e s-au ascuns de recrutarea cu forţa, însă aproximativ 2500 dintre ei s-au adunat în Siculeni şi au întocmit o petiţie către Maria Tereza. În zorii zilei de 7 ianuarie 1764, trupele imperiale au atacat pe neaşteptate localitatea şi au rupt rezistenţa secuilor.

Sursa: MTI

(Nethuszár)

Nethuszár