László Tőkés: maghiarii din Transilvania se află sub asediu şi la 30 de ani de la căderea dictaturii

În opinia lui László Tőkés, la 30 de ani de la căderea dictaturii, maghiarii din Transilvania se mai află sub asediu şi sunt victimele acelei politici naţionale româneşti, care a fost reprezentată de dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu.

Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania (CNMT) a vorbit despre asta sâmbătă, în ziua de încheiere a celei de-a 30-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad (Tusványos), la forumul la care a participat alături de premierul ungar Viktor Orbán. Fostul preot reformat din Timişoara a declarat: asediul continuă şi acum, după 1989.

„Serviciile secrete româneşti, partidele şi ONG-urile joacă puternic la cărţi şi tot scot din mânecă asul maghiar moştenit din colecţia de metode a regimului Ceauşescu”, a spus Tőkés.

Potrivit acestuia, este stare de asediu la Târgu Mureş, Satu Mare, Oradea şi Cluj-Napoca, unde proporţia maghiarilor a scăzut sub 50, 40, 30, respectiv 20 de procente, iar – pe modelul fostei Universităţi Bolyai din Cluj – pare că va cădea pe câmpul de luptă şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. În opinia sa, István Beke şi Zoltán Szőcs pot fi consideraţi prizonieri politici secui. Cimitirul militar din Valea Uzului arată, deja în sine, că Ţinutul Secuiesc se află sub asediu. Acesta a spus: în România este necesară o schimbare reală a sistemului. Citându-l pe fostul preşedinte ceh Vaclav Havel, a adăugat că regimul postcomunist trebuie, de asemenea, răsturnat.

László Tőkés a anunţat că în momentul centenarului Tratatului de Pace de la Trianon, se va afla în mod sigur în instanţă, la Bucureşti. Şi asta întrucât, în procesul pe care l-a intentat statului român în legătură cu retragerea distincţiei „Steaua României”, a fost citat în instanţă exact pentru data de 4 iunie 2020.

Tőkés a reamintit că a primit ordinul „Steaua României” de la preşedintele Traian Băsescu, pentru rolul pe care l-a avut în Revoluţie, iar acesta i-a fost retras de către preşedintele Klaus Iohannis, după ce, în urmă cu şase ani i-a solicitat lui Viktor Orbán, exact la Tusványos, ca maghiarii din Transilvania să se poată baza pe rolul protector al Ungariei, pe modelul austriac din Tirolul de Sud. Tőkés a reamintit, totodată, că după 12 ani de muncă petrecuţi în Parlamentul European, „şi-a depus mandatul”. A remarcat cu regret că în timp ce în 2007, 2009 şi 2014 au obţinut mandate trei europarlamentari maghiari din Transilvania, începând din acest an doar doi au intrat în legislativul european.

Tőkés s-a plâns de faptul că pentru UDMR, „care tinde către o exclusivitate a unui partid unic”, acum obiectivul nu mai este autonomia, învăţământul superior maghiar, restituirile, drepturile de limbă şi situaţia ceangăilor, ci trecerea pragului electoral. „Nu luptăm pentru drepturile noastre, ci împotriva ieşirii din Parlament”, a constatat. În opinia sa, reprezentarea intereselor maghiare transilvănene are nevoie de o reformă radicală, iar transformarea este posibilă prin realizarea unei noi unităţi maghiare.

„Ar fi o greşeală absolută favorizarea unilaterală, fără condiţii, a UDMR-ului care se agaţă de predominanţa sa şi confirmarea finală a sistemului de unic partid maghiar transilvănean. Principiul „o singură tabără” nu poate însemna negarea pluralismului politic sănătos, nici monopolul politic al vreunui partid sau organizaţie din Transilvania”, a afirmat Tőkés.

László Tőkés a cerut ca guvernul maghiar şi Viktor Orbán să sprijine puternic aspiraţiile maghiare din Transilvania. I-a solicitat în mod special premierului ungar să acorde o atenţie deosebită iniţiativei cetăţeneşti europene privind regiunile naţionale, cazului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş, a cimitirului militar din Valea Uzului, fermierilor maghiari din Transilvania, respectiv cazului István Beke şi Zoltán Szőcs, consideraţi prizonieri politici.

(MTI/Nethuszár)