Ministrul ungar de externe: respectarea faptelor istorice nu poate fi considerată revizionism

Respectarea faptelor istorice nu poate fi considerată revizionism, a declarat Péter Szijjártó, ministrul ungar de externe şi al comerţului exterior, marţi, în cadrul şedinţei Comisiei de Coeziune Naţională din cadrul Parlamentului de la Budapesta. În cadrul audierii anuale în faţa comisiei, politicianul ungar a subliniat că, din unghiuri diferite, acelaşi eveniment istoric poate fi privit în moduri diferite. Dar Ungaria aşteaptă de la toate ţările sale vecine respectarea faptului că de unele evenimente istorice îşi aminteşte ca fiind „cele mai triste pagini din istoria Ungariei”.

Şeful diplomaţiei ungare a mai spus că, în ansamblu, situaţia comunităţilor etnice maghiare din Bazinul Carpatic este mai bună decât în urmă cu cinci ani, dar mai sunt multe probleme de rezolvat. Unul dintre cele mai importante domenii ale politicii externe este politica naţională. Deoarece Ungaria este o ţară în care graniţele statului şi cele ale naţiunii nu coincid, politica externă trebuie să se concentreze pe politica naţională, a spus ministrul

Péter Szijjártó a subliniat că, atunci când este formulată strategia de politică externă legată de ţările vecine, obiectivul este acela de a îmbunătăţi în mod continuu situaţia comunităţii etnice maghiare care trăieşte în ţara respectivă, de a-i simplifica viaţa şi de a obţine ca existenţa comunităţii în ţara respectivă „să nu ne separe, ci să ne unească”, şi ca liderii statelor vecine să gândească la fel despre acest subiect.

Ministrul ungar de externe a explicat: trebuie decis dacă în privinţa relaţiilor cu statele vecine, primul lucru ar trebui să fie un acord cuprinzător cu privire la problemele minorităţilor, sau dacă ar trebui construite poveşti de succes în alte domenii, astfel încât, mai târziu, subiectele dificile legate de minorităţi să fie abordate cu speranţa obţinerii unui succes. Guvernul Ungariei a ales cea de-a doua strategie, iar experienţa din ultimii cinci ani dovedeşte că a fost luată o decizie corectă: succesele comune îmbunătăţesc şi la modul general situaţia comunităţii maghiare, şi oferă şansa discutării problemelor dificile în baza încrederii reciproce, a spus Szijjártó.

„Nu permitem sacrificarea comunităţii maghiare pe altarul jocurilor geopolitice”, atunci când se iau decizii de politică externă trebuie luate în considerare doar interesele noastre naţionale, a subliniat ministrul de externe. În ceea ce priveşte Serbia, oficialul ungar a spus: dintre ţările vecine – luând în considerare chiar şi vecinii care sunt membri ai UE – Serbia este ţara în care se procedează cel mai corect în privinţa comunităţii maghiare. Din acest motiv, Ungaria susţine, pe bună dreptate, aderarea Serbiei la UE

Potrivit lui Szijjártó, Ucraina reprezintă un „contrapunct” în acest sens. De la momentul în care noul preşedinte a preluat funcţia, presiunea asupra comunităţii maghiare s-a accentuat, în special din partea serviciilor secrete ucrainene, lucru care trebuie respins. Paşii care sunt meniţi doar să îmbunătăţească situaţia comunităţii maghiare din Ucraina Subcarpatică sunt prezentate – „în mod denaturat” – ca fiind revizionism, a spus ministrul ungar de externe. „Avem speranţe mari” în privinţa noii conduceri ucrainene, dar până acum nu s-a înregistrat vreun progres, în afara unor declaraţii pozitive, a spus Szijjártó.

În privinţa problemelor practice, relaţiile cu Slovacia sunt atât de bune, „cum nu au mai fost niciodată”, şi au avut loc progrese şi în privinţa anumitor teme legate de minorităţi, mai rămân însă probleme de rezolvat, a spus politicianul.

În ceea ce priveşte România, Szijjártó a spus că în această ţară lipseşte stabilitatea politică, deşi interesul Ungariei ar fi să se formeze o conducere politică stabilă, cu care să se poată ajunge la un acord. Ministrul de externe a vorbit şi despre faptul că, în ultima vreme, au existat mai multe cazuri în care partide politice din Ungaria şi reprezentanţi ai acestora au susţinut, în campanii electorale în care au existat şi candidaţi maghiari, alţi candidaţi decât cei maghiari. Ministrul a făcut referire la András Fekete-Győr, preşedintele partidului Momentum din Ungaria, care a participat şi a luat cuvântul la un eveniment de campanie al USR-PLUS la Cluj-Napoca.

Acesta este un „fenomen nou”, care nu poate fi considerat unul prea favorabil, a punctat ministrul. Corect este ca maghiarii să susţină candidaţii maghiari, a adăugat acesta. Motivul pentru care au fost lansate programele de dezvoltare economică de peste graniţele Ungariei a fost acela de a consolida şi economic comunităţile etnice maghiare. În cadrul acestor programe de dezvoltare economică au fost sprijinite peste 44 000 de proiecte, care au generat investiţii de 228 de miliarde de forinţi. În prezent sunt depuse şi se află în curs de analizare cereri pentru sprijin în valoare totală de 35,8 miliarde de forinţi, a specificat ministrul.

Cu privire la situaţia din Ucraina, întrebat de deputaţi, Péter Szijjártó a spus: Ucraina s-a angajat faţă de NATO să respecte mai mult drepturile minorităţilor, aşadar nu mai este doar o problemă bilaterală. În momentul în care Ucraina va reinstaura situaţia anterioară, Ungaria va putea da undă verde pentru cooperarea NATO-Ucraina, a declarat ministrul de externe. Mai mulţi deputaţi au avut întrebări legate de punctele de trecere ale frontierei. Ministrul a subliniat că deschiderea a cât mai multe astfel de puncte rămâne o prioritate.

Deputaţii au adresat întrebări şi despre cele întâmplate la cimitirul militar din Valea Uzului. Péter Szijjártó a declarat că problema aceasta va fi menţinută pe ordinea de zi. Nu este clar la ce folosesc provocările în astfel de probleme, a adăugat ministrul.

Sursa: MTI

(Nethuszár)