Preşedintele parlamentului ungar: soarta minorităţilor ameninţă şi naţiunile majoritare ale Europei

În opinia lui László Kövér, soarta minorităţilor ameninţă deja nu doar minorităţile naţionale, ci şi naţiunile majoritare ale Europei. Preşedintele parlamentului ungar a abordat acest subiect duminică, la Târgu Mureş, în Biserica Reformată din Cetate, după slujba ecumenică desfăşurată în cadrul festivalului cultural Vâltoarea Mureşeană, în calitate de patron principal al acestui eveniment.

Politicianul a remarcat că în Europa şi în lume „există vârtejuri adânci care pot înghite ţări şi naţiuni întregi, care pot distruge soarta mai multor generaţii şi ameninţă cu un viitor care nu poate fi trăit cu demnitate umană”.

El a spus că maghiarii identifică destinul de minoritate cu soarta subjugării politice, a jafului economic şi a umilinţei naţionale, adăugând că, în opinia sa, Europa ar trebui să discute despre problema minorităţilor naţionale şi pentru motivul că soarta minorităţii poate deveni destinul oricărei naţiuni din orice stat european, chiar şi al unei naţiuni care are azi o majoritate covârşitoare.
Politicianul a reamintit că maghiarii din ţările vecine Ungariei luptă de un secol pentru a se simţi în continuare „acasă” în patria lor şi, de exemplu, pentru a se asigura că nimeni nu poate schimba artificial proporţiile etnice pe pământul lor natal. Aceste probleme însă reprezintă deja o provocare şi pentru cetăţenii naţiunilor majoritare din Europa.

„Cetăţenii autohtoni din marile oraşe ale Europei de Vest se confruntă în zilele noastre cu pierderea sentimentului de „acasă”, de care sunt privaţi într-un mod insidios, deghizat în problema refugiaţilor, prin mijloacele migraţiei ilegale; ei sunt lipsiţi de sentimentul familiar al pământului natal, al mediului în care s-au născut, fiind şi înstrăinaţi de propria lor patrie europeană”, a spus politicianul.
El consideră că ne aflăm în pragul unei ere „post-creştine” şi „post-naţionale”, determinată de un sentiment artificial de vinovăţie.

„Toţi europenii trebuie să aibă conştiinţa culpabilităţii din cauza schimbărilor climatice, cei de astăzi trebui să se simtă vinovaţi pentru faptele strămoşilor, cei care îşi doresc copii din cauza fătului conceput; albii să se simtă vinovaţi faţă de negri, bărbaţii faţă de femei, heterosexualii faţă de homosexuali, bătrânii faţă de tineri, iar europenii să se simtă vinovaţi faţă de oamenii de pe toate continentele lumii”, a spus.
În opinia sa, noua cultură a culpabilităţii, care se construieşte acum, diferă de ideologia naziştilor şi a comuniştilor doar prin faptul că nu marchează o minoritate cu stigma inferiorităţii şi a vinovăţiei colective, ci ne opune pe toţi împotriva tuturor.

„În locul culturii distructive a culpabilităţii, noi ne dorim o cultură a conştiinţei de sine responsabile şi vrem să ne păstrăm identitatea naturală în locul lipsei de identitate creată prin distribuţia artificială a oamenilor. Vrem să rămânem maghiari creştini care îşi iubesc familia şi patria”, a declarat politicianul.

László Kövér şi-a exprimat părerea că Târgu-Mureşul dispune de o forţă intelectuală şi de o abilitatea de se reînnoi care depăşesc cu mult limitele oraşului, iar acest lucru se datorează faptului că oraşul crede în idealurile calităţii maghiare, a autoorganizării transilvănene şi a demnităţii europene, oferind un exemplu tuturor comunităţilor maghiare, româneşti, tuturor comunităţilor din Europa.

El a evocat Întâlnirea de la Târgu-Mureş din 1937, organizată sub preşedinţia scriitorului Tamási Áron, ai cărei participanţi au trimis la Bucureşti un mesaj în care au precizat: „statul român îşi poate îndeplini vocaţia numai dacă protejează şi sprijină cu aceeaşi grijă toate popoarele care trăiesc în cadrul său, în spiritul cerinţelor eticii creştine şi al democraţiei adevărate”. Iar Budapestei i-au amintit că „maghiarii din Europa Centrală formează o comunitate lingvistică şi culturală unică, în care maghiarii din România sunt o parte constitutivă”. Kövér consideră că aceste mesaje sunt valabile şi astăzi, la fel ca declaraţia întâlnirii, potrivit căreia „viaţa minorităţii maghiare din Transilvania poate fi guvernată doar pe baza exigenţelor morale creştine şi a cerinţelor unei naţiuni democratice”.

Evenimentul Vâltoarea Mureşeană a fost salutată, după slujba ecumenică, şi de Ferenc Péter, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, care a evocat faptul că Târgu-Mureş a primit dreptul de a organiza târguri de la regele Matia Corvin, fiind declarat oraş liber regesc de principele Gabriel Bethlen. După părerea lui, organizatorii festivalului cultural Vâltoarea Mureşeană sunt conduşi de obiective similare cu cele ale marilor oameni de stat. Seria evenimentelor festivalului cultural Vâltoarea Mureşeană se vor încheia duminică seara cu concertul formaţiei „Kowalsky meg a Vega”.

(Nethuszár)

Nethuszár