Tunul de bronz al revoluţionarului paşoptist Gábor Áron, expus la Budapesta

Singurul exemplar autentic al tunului de bronz turnat de revoluţionarul paşoptist Gábor Áron, se află expus de luni la Institutul şi Muzeul Militar din Budapesta. Tunul şi cele 60 de artefacte din perioada 1848-1849, aflate în patrimoniul Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, vor putea fi admirate timp de jumătate de an în capitala ungară.

„Gábor Áron a fost un erou în persoana căruia regăsim şi ingeniozitate secuiască. În perioada Războiului de independenţă a realizat aproximativ 70 de arme de artilerie dintre care a rămas doar un singur tun, acesta fiind găsit în 1906 la Târgu Secuiesc în timpul unor lucrări de reparaţii la reţeaua de apă. În 1923 tunul a fost dus la Muzeul Naţional Secuiesc iar apoi, în 1971, mutat la Bucureşti. În cele din urmă, în 2010, a fost readus la Sfântu Gheorghe”, a declarat, luni, Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, la vernisajul expoziţiei de la Institutul şi Muzeul Militar din Budapesta.
După cum a explicat politicianul, pe lângă tun sunt expuse artefacte din Revoluţia paşoptistă cum ar fi: şaua generalului Kiss Ernő, pipa lui Deák Ferenc, sipca pentru ţigări a lui Kossuth Lajos, bastonul generalului Bem József, coşuleţul realizat de Zathureczky István în închisoarea din Kufstein. Hunor Kelemen a subliniat că semnificaţia obiectelor expuse este aceea că ele au fost folosite sau create chiar de personalităţile istoriei maghiare.

Tunul de bronz a fost descoperit după aproape 60 de ani de la înfrângerea Revoluţiei, iar în 1971, înainte de a fi transportat la Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, doi meşteşugari din Sfântu Gheorghe au turnat două replici: una dintre ele a fost amplasată în curtea Muzeului din Târgu Secuiesc, iar cealaltă în curtea Muzeului din Sfântu Gheorghe. Tunul original a fost readus la Sfântu Gheorghe abia în 2010, după îndelungate negocieri politice.
„În 2009, am devenit ministru al culturii din România, fiind primul etnic maghiar în această funcţie, şi mi-am propus ca una dintre primele mele obiective să fie recuperarea relicvei secuieşti. În prima fază am reuşit doar temporar, apoi, în 2014, am devenit din nou ministru şi atunci am putut finaliza procedura şi procesul administrativ. Gábor Áron a fost un exemplu deja pe parcursul vieţii sale, iar după moarte, acesta a devenit legendă. Cântecul revoluţionar despre tunul de bronz s-a intonat deja în timpul Revoluţiei în Transilvania, iar romancierul Jókai a scris o nuvelă despre Gábor Áron”, a punctat Hunor Kelemen.
Tunul de bronz va fi expus până la data de 30 iunie 2020 la Institutul şi Muzeul Militar din Budapesta, care a împlinit vârsta de 101 ani. În acest timp, clădirea Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, proiectată de arhitectul Kós Károly, va fi renovată, iar tunul va reveni în vara anului viitor. La ceremonia de inaugurare de luni au participat: Szilárd Németh, secretar de stat în Ministerul Apărării din Ungaria, Mihály Vargha, directorul Muzeului Naţional Secuiesc, respectiv Katalin Radnainé Fogarasi, directorul general al Institutului Naţional al Patrimoniului din Ungaria.

(MTI)