Viktor Orbán: Aderarea rapidă a Ucrainei nu serveşte intereselor UE 

Aderarea rapidă a Ucrainei la Uniunea Europeană ar avea consecinţe imprevizibile şi nu ar servi intereselor Ungariei sau Uniunii Europene, a declarat premierul maghiar Viktor Orbán, miercuri, în Parlamentul Ungariei.

În timpul dezbaterii generale privind propunerea de rezoluţie parlamentară a partidului de guvernământ cu privire la începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană, prim–ministrul a spus că este bine şi este important că în parlamentul maghiar poate avea loc o dezbatere de fond privind aderarea ţării la UE.

Viktor Orbán a amintit că Ucraina a devenit candidată la aderare anul trecut, la patru luni de la depunerea cererii sale de aderare. Statutul de ţară candidată la aderare nu este un titlu care poate fi acordat pur şi simplu, pentru asta fiind necesară îndeplinirea unor condiţii clare, însă în ciuda neîndeplinirii acestor condiţii, Ucraina a devenit ţară candidată prin excepţie, a subliniat politicianul ungar.

Şeful guvernului de la Budapesta a adăugat că de la prima extindere a UE, care a avut loc în 1973, între depunerea cererii de aderare şi obţinerea statutului de ţară candidată au trecut de regulă peste trei ani, iar în cazul extinderii în Europa Centrală şi de Est, patru ani, acesta fiind şi cazul Ungariei.

Premierul ungar a punctat că Macedonia de Nord şi–a depus cererea de aderare în 2004 şi a trebuit să aştepte un an şi jumătate pentru statutul de ţară candidată, iar negocierile de aderare nu sunt în curs de desfăşurare nici în prezent. Muntenegru şi–a depus cererea în 2008 şi a aşteptat doi ani pentru statutul de ţară candidată, fiind nevoie de încă un an şi jumătate pentru a începe negocierile de aderare.

Serbia şi Albania şi–au depus cererile de aderare în 2009. Serbia a trebuit să aştepte doi ani pentru statutul de ţară candidată, şi încă un an şi jumătate pentru a începe negocierile de aderare, iar Albania a trebuit să aştepte cinci ani pentru statutul de ţară candidată şi încă şase ani pentru a începe negocierile de aderare, a amintit Orbán. „Această părtinire nedisimulată” ajunge să distrugă autoritatea instituţiilor UE, a declarat premierul Ungariei.

În prezent, poziţia guvernului maghiar este – deşi această dezbatere îl mai poate convinge de contrariu – că aderarea rapidă a Ucrainei la UE ar avea consecinţe imprevizibile şi nu ar servi nici intereselor Ungariei, nici intereselor UE, a subliniat Viktor Orbán. Prim–ministrul maghiar a subliniat că Uniunea Europeană trebuie să ia în serios propriile sale reguli. Dacă instituţiile europene nu iau în serios aceste reguli, Uniunea Europeană „pur şi simplu va înceta să mai existe”. Practic, odată cu aderarea rapidă a Ucrainei, instituţiile UE vor invita statele membre – inclusiv Ungaria – să nu respectăm nici propriile noastre reguli, a adăugat Orbán.

Şeful de guvern a amintit: Comisia Europeană a stabilit şapte condiţii specifice pentru ca Ucraina să primească statutul de ţară candidată. În plus, spre deosebire de statele care au aderat anterior, Ucrainei i s–a acordat acest statut cu menţiunea că îndeplinirea condiţiilor se va putea face ulterior. Cele şapte condiţii au fost reformarea selecţiei judecătorilor constituţionali, verificarea Înaltului Consiliu al Justiţiei, intensificarea acţiunilor împotriva spălării banilor, garantarea libertăţii presei, acţionarea împotriva corupţiei, acţionarea împotriva oligarhilor şi aplicarea drepturilor minorităţilor naţionale, a amintit Viktor Orbán.

Premierul ungar a subliniat că până şi comisia „care funcţionează într–un mod părtinitor” susţine că au fost îndeplinite doar patru din cele şapte condiţii. Prin urmare, Ucrainei nu ar fi trebuit să i se acorde nici statutul de ţară candidată, cu atât mai puţin ar fi trebuit să înceapă negocierile, a explicat politicianul maghiar. Potrivit lui Viktor Orbán, realitatea este că niciuna dintre condiţii nu a fost îndeplinită cu adevărat. Analizele internaţionale aflate la dispoziţia guvernului maghiar susţin că până şi în privinţa celor patru domenii acceptate de Comisia Europeană a existat, de fapt, un regres, a subliniat premierul.

În trei domenii – corupţia, acţionarea împotriva oligarhilor şi problema minorităţilor naţionale – condiţiile nu au fost îndeplinite nici în opinia Comisiei Europene, a subliniat Orbán. Viktor Orbán a spus, de asemenea, că nu este clar ce anume este cuprins în legea adoptată în parlamentul ucrainean, despre care se spune că este favorabilă minorităţilor. În 2015, comunitatea maghiară şi alte comunităţi naţionale care trăiau în Ucraina au fost private de drepturile pe care le aveau până atunci, a amintit premierul ungar.

Nici maghiarii care trăiesc în Ucraina şi nici maghiarii care trăiesc în Ungaria nu îşi doresc altceva decât restituirea drepturilor de care s–au bucurat până în 2015 minorităţile care locuiesc acolo, a spus premierul, adăugând că nu este solicitată nicio lege nouă, nicio soluţie nouă, nicio procedură complicată, ci numai restabilirea legii care până în 2015 le–a garantat maghiarilor drepturile şi condiţiile pentru o viaţă comunitară.

O posibilă negociere cu Ucraina despre apartenenţa ţării la Uniunea Europeană este în prezent absurdă, ridicolă şi lipsită de seriozitate, iar Guvernul Ungariei nu are intenţia să o susţină, a declarat Viktor Orbán. Şeful de guvern a subliniat că în acest moment nu ştie nimeni ce ar presupune aderarea ţării, care este teritoriul sau populaţia cu care ar intra Ucraina în comunitate. Premierul ungar a amintit, de asemenea, că nu s–a mai întâmplat ca UE să înceapă negocieri de aderare cu o ţară aflată în război.

Orbán a subliniat şi că deschiderea parţială a pieţei arată că statele membre au fost nevoite să efectueze intervenţii defensive pentru statul naţional în domeniile agriculturii şi transporturilor pentru a preveni „pagubele ireparabile”. Zeci de mii sau chiar sute de mii de vieţi maghiare ar putea fi distruse din această cauză, a declarat Orbán. În acelaşi timp, 17% din bugetul actual al UE ar trebui să îi fie acordat Ucrainei sub formă de sprijin, a adăugat Viktor Orbán. Prim–ministrul a relatat că potrivit estimărilor economiştilor germani, aderarea deplină a Ucrainei la UE ar presupune o cheltuială suplimentară de 190 de miliarde de euro.

În domeniul agriculturii, Ucraina poate pretinde un ajutor de 93 de miliarde de euro în decursul a şapte ani, o sumă mai mare decât cea de care beneficiază Franţa, care primeşte în prezent cel mai mare ajutor, şi de zece ori mai mare decât sumele acordate Ungariei, a explicat şeful guvernului de la Budapesta. Premierul ungar a subliniat că o parte considerabilă din aceşti bani „ar migra şi în buzunarele americanilor, din moment ce americanii sunt extrem de prezenţi în sectorul agricol ucrainean”. Demararea negocierilor ar însemna, astfel, că toate statele UE, cu excepţia Ucrainei, vor deveni buni de plată sau că toată lumea ar fi deposedată de 20% din subvenţiile sale agricole.

Din fondurile de coeziune, Ucrainei i–ar trebui acordată suma de 87 de miliarde de euro, o sumă de trei ori mai mare decât cea pe care o primeşte Ungaria, pe hârtie, a continuat prim–ministrul. Viktor Orbán a cerut atât stângii, cât şi guvernării, să privească aderarea Ucrainei la UE ca fiind o problemă naţională, nu o problemă de politică de partid. În situaţia actuală, aderarea Ucrainei la UE este în contrast puternic cu interesele Ungariei, a subliniat premierul, subliniind că Ucraina poate fi şi trebuie să fie ajutată, însă nimeni nu îşi poate dori ca între timp Ungaria să fie distrusă – a spus premierul maghiar.

SURSA: MTI

(Nethuszár)