Viktor Orbán: Doar cei care votează cu Fidesz votează pentru pace

Prim–ministrul ungar Viktor Orbán se teme că Europa va fi implicată în război şi a vorbit despre asta vineri, în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!”. Politicianul a afirmat că miza alegerilor pentru Parlamentul European este: câte voturi vor obţine forţele pro–război şi câte voturi vor obţine forţele pro–pace? În Ungaria, doar cei care votează cu Fidesz votează pentru pace; cei care votează cu stânga votează pentru război, a spus premierul maghiar. În interviul acordat, prim–ministrul a spus că Europa se joacă cu focul şi face echilibristică la limita dintre pace şi război.

Războiul durează de doi ani, liderii europeni se tot gândesc de doi ani la strategii şi sancţiuni, îi tot ia valul, şi nu dinspre război spre pace, ci dinspre pace spre război. Acest lucru este extrem de periculos şi sunt îngrijorat pentru viitorul Europei, a spus Orbán. Amintind de Războaiele Iugoslave, premierul maghiar a spus că are experienţe personale despre cum este „când simţi peste ceafă vântul războiului”. În astfel de cazuri trebuie să gândeşti la rece, motiv pentru care nu se alătură acelor declaraţii care tratează războiul drept „o întâlnire la un ceai, într–o după–amiază oarecare”.

Viktor Orbán a amintit că,

potrivit lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate al Uniunii Europene, un război european extins nu mai este doar o fantezie, în timp ce ministrul polonez de externe a spus că nu există o soluţie diplomatică pentru acest război, ci ea poate fi rezolvată numai cu forţă militară brută. Potrivit premierului, aceste fraze acoperă intenţii reale, „nu sunt doar bule de săpun în comunicare”.

Şeful guvernului de la Budapesta a vorbit şi despre faptul că Ungaria a aderat la NATO în 1999, iar a doua zi a trebuit să treacă deja printr–un „botez al focului”, pentru că organizaţia a decis să atace Serbia, iar Ungaria a trebuit să furnizeze active, în primul rând aeroporturi. Viktor Orbán a relatat că americanii au avut în plan ca pe lângă frontul de sud să deschidă şi un front nordic, lângă graniţa cu Ungaria, unde americanii aveau idei militare specifice despre ce ar trebui să facă Ungaria. Eu am refuzat acest lucru, şi astfel am reuşit să ţin Ungaria în afara războiului, a explicat premierul maghiar.

Ungaria a fost forţată de două ori într–un război care a pecetluit în mod tragic viitorul ţării, a spus premierul. Noi nu am vrut să participăm nici la Primul Război Mondial, nici la cel de–al Doilea Război Mondial; am fost forţaţi să participăm la ambele, şi până la urmă, am fost printre cei care au plătit cel mai mare preţ pentru asta, a relatat şeful de guvern. Viktor Orbán a declarat că guvernul maghiar nu va permite ca Ungaria să fie forţată într–un război şi pentru a treia oară, un război la finalul căruia maghiarii să aibă de plătit un preţ mare şi să sufere pierderi uriaşe. Ne vom menţine poziţia pro–pace, a afirmat Orbán.

Trebuie să găsim o soluţie europeană de securitate

care să includă şi ruşii, şi în care toată lumea să se simtă în siguranţă, pentru că asta poate garanta că nu va izbucni un conflict armat, a spus premierul maghiar. Viktor Orbán a vorbit şi despre faptul că experienţele de război sunt diferite în cele două părţi ale continentului. „Europa Centrală a avut de pierdut de pe urma fiecărui război, Europa de Vest a câştigat de pe urma fiecărui război” – cu preţul suferinţei, dar acesta din urmă a ieşit învingător din conflict, a afirmat prim–ministrul ungar. Experienţa noastră istorică cu războiul este că de pe urma sa nu ai decât de pierdut, a spus Viktor Orbán, rezumându–şi poziţia astfel: „cu cât eşti mai aproape de zona de război, cu atât preţul plătit este mai mare”.

Prim–ministrul maghiar a subliniat că guvernele din toată Europa, iar acum, chiar şi cele din America, sunt pro–război; de aceea se doreşte o schimbare de guvern în Ungaria, „ca să se formeze un guvern de război în Ungaria, ca să se formeze un guvern pro–război”.

Maghiarii nu vor pur şi simplu pace; din cauza experienţei războiului mondial, a contextului economic, maghiarii au un instinct de pace, a afirmat Viktor Orbán, adăugând că, în timp ce pentru francezi sau germani aceasta este o poziţie politică, „pentru noi, cele mai profunde instincte de supravieţuire vorbesc împotriva războiului şi pentru pace”. Miza alegerilor pentru PE este câte voturi obţin forţele pro–război şi câte voturi obţin forţele pro–pace, a spus şeful de guvern.

În opinia sa, există şanse ca reprezentanţii anti–război să fie majoritari în Parlamentul European. Un motiv care să confere încredere este, însă, chiar şi faptul că astăzi, forţele pro–pace au ajuns în punctul în care au putut face ca alegerile europene să fie deschise; în urmă cu un an, situaţia nu arăta astfel, majoritatea europenilor au susţinut războiul. În Ungaria, doar cei care votează cu Fidesz votează pentru pace; cei care votează cu stânga votează pentru război, a arătat premierul maghiar.

Viktor Orbán a menţionat, de asemenea, că există o luptă între forţele pro–război şi pro–pace. În plus, există şi alte probleme: problemele de gen, protejarea familiilor, migraţia. Există dispute mari cu privire la toate aceste subiecte, a spus premierul maghiar. Nu aşa ne–am imaginat uniunea, a spus Viktor Orbán cu privire la aniversarea a 20 de ani de la aderarea Ungariei la UE. Mai crede, şi astăzi, că „este mai bine în uniune, decât în afara sa”, a spus premierul, menţionând însă, în acelaşi timp, că la aderarea din 2004, „a fost vorba despre altceva”. Nu a fost vorba despre a permite accesul pe continent pentru milioane de migranţi sau că vor exista represalii dacă o ţară ar trece în constituţia sa că tatăl este un bărbat, iar mama este o femeie, a adăugat şeful guvernului de la Budapesta.

Orbán a subliniat că Ungaria

a aderat la UE pentru că Europa a însemnat pace şi prosperitate, însă acum ne aflăm într–o criză economică, iar în loc de pace, liderii europeni conduc continentul spre război. Preţurile din Ungaria ale carburanţilor sunt conectate la preţul mediu al ţărilor vecine, excluzând Polonia, Cehia şi Bulgaria din datele regionale, a relatat premierul. Viktor Orbán a subliniat că este o aşteptare legitimă faţă de cei din afacerile cu carburanţi – vânzători en–gros şi en–detail, deopotrivă – ca poporul maghiar să poată obţine carburanţi la acelaşi preţ la care îi obţin şi cetăţenii altor ţări din această regiune.

Premierul a adăugat că este mai bine dacă cei care vând carburanţi îşi dau seama de acest lucru şi îşi ajustează profiturile în consecinţă, decât dacă acest lucru ar trebui realizat prin constrângere din partea statului. Prin urmare, Orbán a solicitat ministrului ungar al economiei naţionale, Márton Nagy, să nu acţioneze cu forţa, ci să poarte negocieri. „În loc să facem skanderbeg, mai bine să îi convingem”, a spus politicianul maghiar.

Astăzi, creşterea economică în Ungaria trebuie realizată în condiţiile în care cea mai naturală piaţă de vânzare a ţării, cea din Europa de Vest, „tuşeşte, a făcut gripă şi a căzut la pat”, iar asta ar mai putea să dureze încă un an sau doi, a spus Viktor Orbán. Nu este întâmplător că preşedintele chinez vine săptămâna viitoare în Ungaria, nu este întâmplător că Ungaria şi–a sporit activitatea în Asia Centrală şi că relaţiile economice cu Africa se îmbunătăţesc şi ele, a adăugat prim–ministrul.

SURSA: MTI

(Nethuszár)