Viktor Orbán: naţiunea maghiară dispune de capacităţile cu ajutorul cărora poate rămâne independentă

Naţiunea maghiară dispune astăzi de capacităţile cu ajutorul cărora se poate apăra, se află pe o cale promiţătoare, iar dezvoltarea sa nu este pusă în pericol de chestiuni interne, ci de unele externe, a declarat prim-ministrul ungar Viktor Orbán, sâmbătă, la Băile Tuşnad, unde a susţinut o prelegere în cadrul celei de-a 30-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad.

Premierul Ungariei a analizat, pe o scenă în aer liber, în faţa a mii de participanţi, misiunea generaţiei sale, a prezentat bilanţul celor trei decenii care au trecut de la schimbarea regimului şi a prezentat sarcinile următorilor 15 ani, în calitate de unul dintre fondatorii universităţii de vară şi de participant fidel. În perioada studenţiei, apoi în perioada dintre 1989 şi 1991, sarcina generaţiei de tranziţie a fost aceea de a obţine independenţa şi libertatea ţării. Între anii 1990 şi 1994 a urmat prima schimbare de regim, „cea liberală”, economia de piaţă capitalistă şi construirea unui sistem de instituţii juridice şi politice democratice. Mai târziu, între anii 1994 şi 2010, a fost nevoie de învingerea urmaşilor reveniţi ai sistemului socialist şi ai susţinătorilor lor internaţionali, a enumerat Orbán.

Schiţa celei de-a doua schimbări de regim, „cea naţională” a fost realizată între anii 2006 şi 2010, apoi a trebuit introdus şi construit un nou sistem naţional bazat pe principiul comunităţii şi a trebuit obţinută victoria politică de două treimi, necesară pentru asta. În opinia şefului guvernului de la Budapesta, generaţia politică pe care o reprezintă va deţine „rolul principal” în următorii 15 ani, atunci când va face cele mai importante lucruri. Premierul a arătat că generaţia sa a avut o oportunitate istorică de a fortifica naţiunea maghiară. Aceasta a fost o luptă nedrept de dificilă până acum şi va continua să fie una dificilă, a spus. Potrivit prim-ministrului, naţiunea maghiară dispune astăzi de capacităţile politice şi economice cu ajutorul cărora poate rămâne independentă, iar în curând va dispune şi de capacitatea fizică necesară pentru a se şi putea apăra.

În prezentarea sa, premierul ungar a subliniat că autodeterminarea ţării a fost restabilită, Fondul Monetar Internaţional „a plecat acasă”, lupta cu Bruxelles a fost una de succes, totodată au fost protejate şi frontierele ţării împotriva migraţiei.

„Ungaria se află astăzi pe o cale promiţătoare; cu o situaţie financiară sănătoasă, cu o datorie în scădere, cu o creştere puternică, cu salarii în creştere, cu întreprinderi mici şi mijlocii care devin mai puternice, cu familii care se extind şi cu o construire vibrantă a naţiunii”, a spus. În opinia sa, menţinerea Ungariei pe o cale promiţătoare nu este ameninţată din interior, ci din exterior; aceste atacuri trebuie împiedicate. În urma unor manevre complicate s-a reuşit ca omul lui György Soros să fie împiedicat să ajungă în fruntea Comisiei Europene, respectiv a fost evitat ca în funcţiile europene importante să fie puse gherile ideologice, a punctat prim-ministrul. Potrivit premierului, de acum încolo, CE ar trebui să se comporte ca un gardian al tratatelor.

„Trebuie să înceteze cu activismul politic. Nu este un organism politic, nu trebuie să aibă un program, nu este sarcina sa să se implice în atacuri politice asupra statelor membre”, a afirmat. Deciziile strategice, cele care stabilesc direcţia de urmat să fie luate de Consiliul European, format din prim-miniştrii aleşi”, a conchis. Viktor Orbán a subliniat: în UE trebuie reparate greşelile făcute în ultimii cinci ani, în special în domeniile migraţiei şi economiei. Potrivit politicianului ungar, CE trebuie să se retragă din chestiunea migraţiei, iar toate competenţele şi sarcinile legate de migraţie trebuie preluate de un consiliu care să fie format din miniştrii de interne ai statelor membre care fac parte din Spaţiul Schengen.

Pe plan economic, premierul consideră că trebuie să se renunţe la construirea socialismului european şi trebuie să se revină la idealul unei economii europene competitive. Economiile de succes trebuie sprijinite, ideea extinderii la nivel european a venitului minim garantat fără muncă trebuie respinsă; în locul acestuia este nevoie de locuri de muncă şi trebuie introduse peste tot reduceri de impozite, regulile birocratice trebuie demontate, iar în locul unei politici de austeritate trebuie încurajate investiţiile şi crearea de locuri de muncă. Premierul a declarat: dacă în primăvara anului viitor se va confirma evaluarea făcută cu privire la perspectivele pentru economia europeană, în primăvara lui 2020 Ungaria va fi nevoită să adopte un al doilea plan de acţiune pentru protecţia economiei, iar în toamnă un al treilea astfel de plan. Planurile de acţiune ar trebui să aducă o îmbunătăţire competitivităţii, a adăugat.

Orbán a mai spus: în ţările din Europa de Vest economia nu se dezvoltă în ritmul dorit, şi nici creşterea nu este cea dorită. Prin urmare, pentru Ungaria cel mai important lucru este realizarea unei noi rute pentru 2020-2021, scopul fiind acela de a exista capacitatea de a reduce la minim impactul negativ venit din exterior şi de a mobiliza resursele interne, a explicat. Premierul a mai spus: Ungaria va avea bătălii şi privind statul de drept, „va fi nevoie de nervi tari”, ca „să nu ne apuce râsul” şi astfel „să ne jignim partenerii”. Referitor la preşedinţia finlandeză a UE, Orbán a spus: împreună cu „prietenii noştri finlandezi” se va evalua situaţia statului de drept în Ungaria, în timp ce în Finlanda nu există o Curte Constituţională, iar protecţia statului de drept o face o comisie parlamentară, în timp ce Academia se află sub supravegherea şi coordonarea Ministerului Învăţământului.

Potrivit premierului Ungariei, este o mare întrebare ce se va întâmpla cu calitatea de membru în Partidul Popular European (PPE) a Fidesz şi a Partidului Popular Creştin Democrat (KDNP). Pentru asta trebuie aşteptat ca situaţia să se clarifice în cadrul PPE şi ca popularii europeni să decidă ce fel de viitor îşi doresc, lucru care se poate întâmpla la congresul din toamnă, a spus Viktor Orbán. Premierul a subliniat: potrivit opiniei publice internaţionale, în lume ar trebui să funcţioneze democraţii liberale, care să realizeze un fel de internaţionalism liberal, din care ar trebui să se formeze un „imperiu liberal”, iar UE nu este altceva, decât o întruchipare a acestuia. Este evident că ceea ce se întâmplă în Ungaria este cu totul altceva, a punctat.

În opinia sa, pentru a înţelege acest lucru, este nevoie să ne reamintim situaţia moştenită în 2010. A spus: atunci, cea mai mare parte a poverii Ungariei a fost suportată de mai puţin de jumătate din populaţia activă; 3,6 milioane de persoane lucrau, iar 1,8 milioane de cetăţeni plăteau impozite, ceea ce este „o formă foarte lungă şi incomodă de sinucidere”. În schimb, acum există 4,5 milioane de cetăţeni care lucrează şi cu toţii plătesc impozite, a adăugat. Dintre problemele moştenite a enumerat situaţia fără speranţă a datoriilor, declinul identităţii culturale, sentimentul de apartenenţă la naţiune a dispărut, comunităţile maghiare care trăiau peste graniţele Ungariei nu au putut suporta presiunea asimilării, capacităţile care serveau protecţiei suveranităţii – poliţia, armata – erau reduse.

Atunci când în 2010 s-a pus întrebarea dacă rezolvarea problemelor moştenite este realizabilă într-un cadru al democraţiei liberale, oamenii au răspuns că trebuie creat altceva. S-a considerat că trebuie menţinut cadrul economiei de piaţă capitaliste, precum şi instituţiile juridice şi politice democratice, dar modul de organizare socială trebuie schimbat, adică „democraţie, da, liberalism, nu”.

„Am regândit şi am aşezat pe noi baze teoretice relaţia dintre comunitate şi individ”,

a arătat Viktor Orbán.

A explicat: într-un sistem liberal, societatea este formată dintr-un grup de indivizi care concurează între ei; nu există naţiune, există cel mult o naţiune politică. În schimb, din punct de vedere iliberal sau naţional, naţiunea este o comunitate determinată istoric şi cultural, ai cărei membri trebuie să fie protejaţi şi pregătiţi pentru a avea o voce comună în lume, iar recunoaştere merită în primul rând acele realizări individuale, care servesc şi bunăstării comunităţii, a explicat Orbán. A mai adăugat că, într-un sistem iliberal sau naţional, realizările demne de recunoaştere nu sunt o chestiune privată; de exemplu, auto-îngrijirea, munca, crearea unei existenţe proprii, plata impozitelor, întemeierea unei familii, creşterea unui copil şi participarea la auto-reflecţia naţională.

În Ungaria s-a format, deja, un stat iliberal, un adevărat model de teorie politică şi de stat, un stat creştin-democrat specific. „În conformitate cu conceptul liberal al libertăţii, poţi fi liber numai dacă te eliberezi de tot ceea ce te face să aparţii de ceva; de graniţe, de trecut, de limbă, de religie şi de tradiţie”, a spus premierul. În antiteză, potrivit gândirii iliberale, dreptul individului la libertate nu poate fi mai presus de interesele comunităţii, a adăugat Orbán. Acesta a declarat: iliberal este cel care îşi apără graniţele, care îşi protejează cultura naţională şi respinge intervenţiile externe şi încercările de a construi imperii.

Potrivit prim-ministrului, motivul pentru care liberalii îi urăsc pe iliberali este acela că sunt conduşi de o mentalitate imperialistă, bazată pe exclusivism. „Nu se poate tolera nici măcar o încăpăţânare minoră. Pentru că dacă există o mică încăpăţânare, care demonstrează că pot exista şi alte forme de organizare comunitară, atunci învăţăturile relatate despre mântuirea universală sunt false. Iar dacă Ungaria, Polonia, Austria, Italia şi Cehia insistă, totuşi, asupra propriei concepţii, acest lucru este insuportabil, intolerabil, aceştia trebuie urâţi, pentru că se opun binelui uman universal”, a spus premierul, ironic.
Potrivit lui Viktor Orbán, sensul politicii iliberale nu este altul decât libertatea creştină, iar politica ce lucrează pentru libertatea creştină încearcă să protejeze tot ceea ce liberalii neglijează, uită şi dispreţuiesc. „Următorii 15 ani îi vom petrece cu a ne împotrivi spiritului vremurilor liberale şi internaţionalismului liberal, aceasta va fi menirea generaţiei noastre, pentru că numai în acest fel putem consolida Ungaria”, a declarat premierul. „Deşi balanţa înclină către ei, de partea noastră se află ceea ce se poate numi frumos, liber şi drept, ceea ce putem rezuma drept libertatea creştină”, a mai specificat Orbán.

În opinia sa, este posibil ca o ţară din UE, cu zece milioane de locuitori, să reuşească să iasă de sub muntele de datorii, să îşi restabilească suveranitatea economică, să se dezvolte mai repede decât o fac democraţiile liberale, să respingă cu succes migraţia, să protejeze familiile, să îşi apere cultura creştină, să promoveze unificarea naţională, construirea naţiunii, să creeze ordinea libertăţii creştine; să supravieţuiască tuturor acestor lucruri şi chiar să aibă reuşită în plin contra-vânt internaţional. La forumul de discuţii care a urmat, Viktor Orbán a răspuns întrebărilor publicului şi a numit „o politică de nimic, stupidă” acel comportament de la Bruxelles, care în loc să ajute maghiarii să prospere, se bucură de piedicile puse candidaţilor maghiari în Parlamentul European.

(MTI/Nethuszár)