Viktor Orbán: Ungaria poate fi o excepţie locală în timpul unei recesiuni globale

Urmează deceniul pericolelor, al incertitudinii şi al războiului, dar Ungaria poate fi o excepţie locală în timpul unei recesiuni globale, a declarat premierul ungar Viktor Orbán, sâmbătă, la Băile Tuşnad, în discursul pe care l-a susţinut în ultima zi a celei de-a 31-a ediţii a Universităţii de Vară de la Tuşnad („Tusványos”).

În faţa miilor de oameni care s-au adunat la scena din aer liber, pentru a-l asculta, prim-ministrul Ungariei a spus: ultima dată când a fost posibilă organizarea forumului politic de la Băile Tuşnad a fost în 2019, însă de atunci, lumea „s-a schimbat enorm””, „am intrat într-o epocă a pericolelor”, stâlpii civilizaţiei occidentale – despre care se credea că sunt de neclintit – încep să se crape.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta,

înainte credeam că trăim în carapacea protectoare a ştiinţei, „apoi a venit Covidul”; credeam că în Europa nu mai poate avea loc un alt război, însă în vecinătatea Ungariei se desfăşoară un război, credeam că Războiul Rece nu se mai poate întoarce niciodată, dar o serie de lideri tocmai lucrează la a ne reorganiza viaţa pe blocuri. În opinia sa, este caracteristic şi faptul că deşi potrivit datelor existente, lumea „pare a fi un loc din ce în ce mai bun”, oamenii simt că este exact invers.

Potrivit lui Viktor Orbán, „dispoziţia noastră proastă” este un sentiment de viaţă fundamental occidental, care provine din faptul că puterea, performanţa, autoritatea şi capacitatea de acţiune a civilizaţiei occidentale este pe terminate.

În urmă cu o sută de ani, atunci când a fost prezis declinul Occidentului, această prezicere se referea la o regresie spirituală şi demografică, însă astăzi – potrivit lui Orbán – se poate observa că lumea occidentală îşi pierde puterea şi se confruntă cu pierderi materiale, ceea ce are legătură cu modernizarea altor civilizaţii. Civilizaţiile rivale – cea chineză, indiană, ortodoxă rusă şi islamică – au adoptat tehnologia occidentală şi sistemul financiar occidental, însă ” nu au de gând să adopte valorile occidentale” şi se simt umiliţi atunci când     Occidentul vrea să îşi răspândească propriile valori, a explicat premierul ungar.

Potrivit lui Orbán, resentimentele faţă de „exportul de democraţie”

al Occidentului sunt de înţeles, însă cel mai dureros lucru în privinţa acestei pierderi de putere şi pierderi materiale este că „noi, adică Occidentul, am pierdut controlul asupra purtătorilor de energie”. În 1950, 75% din ţiţeiul, gazele naturale şi cărbunele se mai afla sub controlul Statelor Unite şi Europei; astăzi, această proporţie a scăzut la 35%, în timp ce ponderea ruşilor este de 20%, cel al Orientului Mijlociu, de 30%, schimbări similare având loc şi în domeniul materiilor prime, ceea ce înseamnă că Occidentul „pierde bătălia cu privire la materii”, majoritatea purtătorilor de energie şi resurselor lumii se află în afara civilizaţiei occidentale, a declarat premierul maghiar.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, strategia Statelor Unite a pus Europa într-o situaţie dificilă – de două ori. În 2013 au fost introduse noi tehnologii de extracţie a materiilor prime şi energiei, şi s-a inclus şi în doctrina lor de politici de securitate faptul că noua tehnologie va fi folosită ca armă de politică externă. Aceasta este explicaţia faptului că americanii aplică o politică de sancţiuni mai îndrăzneaţă şi că „îşi încurajează puternic” aliaţii europeni să cumpere transporturi din SUA, a explicat Orbán.

Europenii au încercat să se împotrivească acestui lucru şi să protejeze cât mai mult timp axa energetică germano-rusă, dar „acest lucru este distrus chiar acum de către politica internaţională”, şi nici trecerea la surse regenerabile de energie nu este o opţiune, a mai adăugat Viktor Orbán.

„În Occident, sentimentele negative cu privire la lumea în care trăim provin din faptul că energia şi materiile prime – care sunt de o necesitate crucială pentru dezvoltarea economiei – nu se află în mâinile Occidentului. Ceea ce se află în mâinile sale este puterea militară şi capitalul. Întrebarea este, ce se poate face cu acestea acum, în circumstanţele actuale”,

a rezumat premierul Ungariei.

Cu privire la provocările cu care se confruntă maghiarii,

Viktor Orbán a apreciat că prima şi cea mai importantă dintre acestea este problema scăderii populaţiei, deoarece „adevărul este că încă mai avem de-a face cu mai multe înmormântări decât botezuri”. Situaţia maghiarilor s-a îmbunătăţit, dar nu am întors încă trendul, iar dacă acest lucru nu va avea loc, mai devreme sau mai târziu Ungaria şi Bazinul Carpatic vor fi populate de alţii, nu de către maghiari, a declarat prim-ministrul Ungariei.

În opinia sa, a doua provocare este migraţia,

care poate fi numită şi o modificare a compoziţiei populaţiei. Migraţia a divizat Europa, „Occidentul s-a împărţit în două”, jumătate este o lume în care popoarele europene şi non-europene trăiesc împreună, iar aceste ţări nu mai reprezintă nişte naţiuni, a afirmat Orbán. Politicianul a numit această regiune post-    Occident, un loc în care se preconizează că schimbarea demografică finală va avea loc în jurul anului 2050, când oamenii de origine non-europeană vor fi majoritari în oraşele mari.

„În sens spiritual, Occidentul s-a mutat în Europa Centrală, Occidentul este aici, iar între cele două jumătăţi ale Europei are loc o bătălie, a spus Orbán. Europa Centrală a propus ca fiecare să poată decide singur cu cine vrea să convieţuiască, dar acest lucru a fost refuzat şi se continuă lupta împotriva Europei Centrale, cu scopul de a face să fim şi noi ca ei”,

a explicat premierul.

Occidentul luptă împotriva Europei Centrale, Bruxelles-ul – completat de trupele lui Soros – „vrea să ne oblige să-i acceptăm pe imigranţi”, a declarat Viktor Orbán.

Potrivit premierului ungar Viktor Orbán, este de înţeles că oamenii „post-occidentali” nu-şi pot otrăvi zilele cu ideea că „totul este pierdut” şi nici nu este necesar să îi confruntăm cu asta. „Noi cerem doar să nu ne impună şi nouă soarta asta, pe care noi o vedem ca fiind sfârşitul unei naţiuni”, a declarat premierul.

Potrivit şefului guvernului de la Budapesta, afirmaţia stângii internaţionaliste, potrivit căreia în Europa trăiesc, din start, popoare de rasă mixtă, amestecă în mod deliberat conceptele şi este înşelătoare. Amestecarea raselor între popoarele europene şi cele sosite din afara Europei nu poare fi comparată cu situaţia în care s-au amestecat între ele popoare care trăiesc în interiorul Europei, a explicat Orbán.

„De exemplu, în Bazinul Carpatic, noi nu suntem de rasă mixtă, ci pur şi simplu, suntem un amestec de popoare care trăiesc în propria lor casă europeană”,

a spus premierul. Orbán a adăugat că maghiarii nu vor să devină „de rasă mixtă”, însă următoarele generaţii trebuie să fie pregătite pentru faptul că expansiunea civilizaţiei islamice, care se îndreaptă constant spre Europa, trebuie oprită nu numai la graniţa de sud, ci şi la graniţa de vest, şi că va trebui rezolvată şi primirea creştinilor care se vor refugia din Occident.

„Problema de gen” este a treia provocare

care ameninţă maghiarii, a spus prim-ministrul. Acesta a amintit că în această privinţă Ungaria a fost chemată şi în instanţă, dar s-a reuşit separarea de acest subiect a dezbaterilor despre fondurile Uniunii Europene. Ungaria a făcut o ofertă de toleranţă şi în această chestiune: „noi nu vrem să le spunem cum să trăiască, noi cerem doar să se accepte că aici, la noi, tatăl este un bărbat, iar mama este o femeie, şi să ne lase copiii în pace, iar acest lucru să îl accepte şi György Soros”, a spus Viktor Orbán.

Prim-ministrul Ungariei a numit „demografia, migraţia şi genul” o bătălie istorică între dreapta şi stânga, întrucât în opinia sa, viitorul va depinde de aceste probleme. Potrivit lui Orbán, pentru apărare este important să găsim aliaţi; nu întâmplător, „post-occidentalii” fac totul pentru a rupe unitatea din cadrul Grupului de la Visegrád (V4).

Şeful guvernului de la Budapesta a apreciat că războiul a zguduit cooperarea dintre Polonia şi Ungaria – care reprezintă axa cooperării din cadrul V4 -, iar asta în ciuda faptului că interesele strategice ale celor două state coincid: polonezii vor şi ei ca ruşii să nu se apropie, vor ca suveranitatea Ucrainei să fie păstrată şi ca acolo să existe democraţie. Cu toate acestea, în timp ce maghiarii vor să rămână în afara războiului dintre cele două popoare slave, polonezii simt că acesta este războiul lor, astfel că tot ceea ce poate fi salvat din alianţa strategică dintre Polonia şi Ungaria trebuie să fie salvat pentru epoca postbelică, a arătat premierul maghiar.

În ceea ce priveşte provocările cauzate de războiul

dintre Rusia şi Ucraina, Viktor Orbán a subliniat că, în afară de sânge ucrainean, în acest război s-a mai vărsat doar sânge maghiar: potrivit datelor disponibile, în război au decedat până acum 86 de maghiari, aşadar în calitate de ţară vecină, Ungaria are dreptul să spună că pacea este singura soluţie.

Viktor Orbán a remarcat că există ţări care critică Ungaria pentru că aceste ţări consideră că Ungaria nu este suficient de angajată faţă de ucraineni, însă aceste ţări se află departe şi oferă cel mult sprijin financiar sau de armament. Doar că nouă, maghiarilor, ni s-a vărsat şi sânge în acest război, iar celor care ne-au criticat nu li s-a vărsat sânge. Prin urmare, ca ţară vecină, Ungaria are dreptul să spună că pacea este singura soluţie pentru salvarea vieţilor umane, totodată şi singurul antidot împotriva inflaţiei şi crizei economice cauzate de război, a declarat Orbán.

Premierul Ungariei a subliniat că, tocmai de aceea, maghiarii îşi vor menţine opinia potrivit căreia

„acesta nu este războiul nostru”.

Ungaria este membră NATO şi pleacă de la premisa că Rusia nu va ataca niciodată NATO, care este mult mai puternică, însă a ajuns într-o situaţie delicată după ce UE a decis că, deşi nu va participa la război, totuşi va furniza arme şi va impune sancţiuni economice severe, adică practic participă la acest conflict – deşi nu din punct de vedere juridic, iar asta reprezintă un risc uriaş, a explicat prim-ministrul.

Viktor Orbán a amintit că ruşii au formulat o solicitare clară de securitate, ca Ucraina să nu devină niciodată membră a NATO. Dacă Donald Trump ar fi fost acum preşedintele SUA, iar Angela Merkel, cancelarul Germaniei, acest război nu ar fi izbucnit, a spus Orbán.

Premierul a explicat că strategia occidentală

s-a bazat pe faptul că Ucraina poate câştiga războiul cu pregătirea şi armele anglo-saxone, că sancţiunile vor destabiliza liderii de la Moscova, că occidentalii sunt capabili să facă faţă efectelor economice ale sancţiunilor şi că lumea se va alinia în spatele lor, însă ceea ce se întâmplă este exact contrariul.

Orbán a subliniat că în ceea ce priveşte războiul, Europa are nevoie de o nouă strategie, în centrul căreia nu trebuie să se afle câştigarea războiului, ci negocierile de pace şi formularea unei oferte de pace bune.

În prezentarea pe care a susţinut-o, Viktor Orbán a explicat că Ungaria nu trebuie să trăiască cu iluzia că va putea influenţa evenimentele din cadrul războiului şi strategia     Occidentului, dar în fiecare dezbatere trebuie să încercăm să ne afirmăm poziţia şi să-i convingem pe occidentali să elaboreze o nouă strategie, a spus Viktor Orbán.

Viktor Orbán a subliniat că acum, sarcina Uniunii Europene nu este

„să stea de partea ru?ilor sau a ucrainenilor, ci să stea între Rusia ?i Ucraina”.

Ceea ce se întâmplă în acest moment contribuie la prelungirea războiului, pentru că ru?ii vor să avanseze până într-un punct din care să nu mai fie posibil un atac asupra Rusiei de pe teritoriu ucrainean, astfel cu cât au ucrainenii arme mai bune, cu atât războiul poate dura mai mult, a explicat Orbán.

Premierul a subliniat că

nu va exista pace până nu va exista o negociere între Rusia ?i America.

„Noi, europenii ne-am irosit ?ansa de a influen?a lucrurile”, iar asta după 2014, atunci când după primul conflict s-a ajuns la Acordul de la Minsk, în care nu i-am inclus pe americani, ?i astfel, punerea în aplicare a acordului nu a putut fi impusă, a explicat ?eful guvernului de la Budapesta. De aceea „ru?ii nici nu vor acum să negocieze cu noi”, ci cu cel care poate impune Ucrainei să respecte acordul la care se va ajunge, a adăugat politicianul ungar.

Printre provocările care amenin?ă Ungaria, prim-ministrul a mai men?ionat problema energiei ?i a economiei, ca fiind a cincea problemă. În opinia sa, pentru în?elegerea acestora este necesar să se examineze cine are de câ?tigat de pe urma situa?iei de război. Au de câ?tigat cei care au propria lor sursă de energie, a arătat Orbán.

Au de câ?tigat ru?ii, pentru că veniturile sunt determinate nu numai de cantitatea de energie vândută, ci ?i de pre?ul acesteia; chinezii, care înainte erau la cheremul lumii arabe, acum pot cumpăra ?i energie rusească; iar marile companii americane ?i-au multiplicat profitul, a enumerat premierul ungar. UE, pe de altă parte, are numai de pierdut, pentru că deficitul său energetic s-a triplat.

Viktor Orbán a remarcat: este o veste bună că în 2010

?i în 2020 Ungaria a ie?it din fiecare criză mai puternică decât înainte. Potrivit premierului, pentru succes este nevoie de încheierea de noi acorduri cu to?i actorii importan?i – UE, Rusia, China ?i SUA -, în concordan?ă cu noua situa?ie. În opinia sa, dacă acest lucru se va reu?i ?i dacă se va ajunge la un acord cu toată lumea, în conformitate cu interesele na?ionale, Ungaria va putea reveni în 2024 pe calea ascendentă a dezvoltării.

Potrivit lui Viktor Orbán, până în 2030 problemele lumii occidentale se vor înmul?i, Statele Unite ar putea fi lovite de o criză economică, problemele zonei euro se vor înmul?i, iar în UE vor apărea noi rela?ii de putere în politică, pentru că până atunci, central-europenii vor deveni contribuabili ne?i.

Viktor Orbán a apreciat că Ungaria poate fi o excep?ie locală în timpul unei recesiuni globale. În acest sens pot fi de ajutor mai mul?i factori, cum ar fi faptul că „noi mai avem protec?ie la frontieră”, că „la baza societă?ii noastre încă se mai află familiile”, respectiv că „tocmai ne ocupăm” de marile dezvoltări industriale militare ?i „ne diversificăm sursele de energie”.

Potrivit prim-ministrului, o oportunitate semnificativă este să se profite de schimbarea tehnologiilor, dar ?i de afluxul de capital străin din Est ?i Vest. Suntem o ?ară de tranzit ?i vrem să rămânem o economie de tranzit, iar pentru asta „trebuie să ne opunem tuturor inten?iilor de a crea blocuri”, a adăugat Orbán.

Este important că Ungaria are parte de stabilitate politică, „că ne bucurăm de o majoritate de două treimi”, a spus Viktor Orbán. A subliniat, de asemenea, importan?a fundamentelor intelectuale:

„Ungaria încă mai are gândire na?ională, sentimente na?ionale, are cultura ei proprie”.

Este important că Ungaria are ambi?ii comunitare, dar ?i na?ionale, a spus politicianul maghiar.

„Pentru a ne men?ine ambi?iile na?ionale în perioada dificilă care urmează, trebuie să rămânem împreună. Patria-mamă trebuie să rămână împreună, Transilvania ?i celelalte zone locuite de maghiari din Bazinul Carpatic de asemenea trebuie să rămână împreună”,

a spus Viktor Orbán.

SURSA: MTI

(Nethuszár)