hirdetés
hirdetés
RO

Potrivit participanţilor unei dezbateri de la Bucureşti, în România se poate observa un regres în domeniul protecţiei minorităţilor

România este departe de a fi o ţară exemplu pentru protecţia minorităţilor, iar în anii 2010 se poate observa de-a dreptul un regres în domeniul exercitării drepturilor minorităţilor, au declarat joi, la Bucureşti, participanţii la dialogul public despre evoluţia situaţiei maghiarilor din România, în cadrul anului jubiliar “30 de ani în libertate” care comemorează aniversarea schimbării de regim.

hirdetés
hirdetés

La acest forum iniţiat de ambasada şi de reprezentanţa culturală a Ungariei la Bucureşti, forum desfăşurat în limba română şi găzduit de Institutul Balassi din Bucureşti, Béla Markó, fost preşedinte al UDMR a reamintit: după schimbarea din 1989, maghiarii din România au fost nevoiţi să pornească de la o stare de privaţiune de drepturi totală pentru a-şi reînfiinţa condiţiile instituţionale necesare supravieţuirii, pentru a obţine drepturile fundamentale legate de cultură şi de învăţământ, pentru a organiza reconstruirea comunităţii.

Béla Markó a arătat că în ultimele trei decenii una din deciziile hotărâtoare a fost faptul că UDMR a ales mijloace politice pentru obţinerea drepturilor comunităţii maghiare şi nu demonstraţii, nesupunerea civică sau alte manifestări radicale. Fostul preşedinte al UDMR a calificat drept o întorsătură istorică – precum şi o dovadă a curajului şefului de stat de atunci, Emil Constantinescu – prima participare a UDMR la guvernare, în 1996. Totodată a atras atenţia: construcţia începută atunci în domeniul drepturilor minorităţilor s-a împotmolit, ba chiar s-a întors pe dos, dat fiind că în România nu sunt respectate nici măcar legile existente sau acordurile internaţionale ratificate.

Politologul şi activistul pentru drepturile omului Gabriel Andreescu a spus: cartea “pericolului unguresc” a fost jucată în România de SRI, moştenitorul Securităţii, poliţia politică de reputaţie proastă a comuniştilor, precum şi de fosta elită comunistă, pentru conservarea şi legitimarea puterii sale. În opinia sa, în anii 1990 ţara a evitat calea unui război civil de tip iugoslav doar datorită grupărilor intelectuale care s-au pronunţat în mod deschis în favoarea drepturilor omului şi ale minorităţilor, pentru democratizarea ţării – Uniunea Scriitorilor, Grupul pentru Dialog Social, Liga Pro Europa, Universitatea Liberă de Vară de la Balvanyos.

Potrivit lui Andreescu, după “miracolul” din 1996 – participarea UDMR la guvernare – rolul organizaţiilor civile în protecţia minorităţilor a fost preluat de elita politică, aceasta însă în anii de după 2010 se loveşte tot mai des de zidul dezinteresului şi al împotrivirii. În opinia activistului, drepturilor omului este nevoie de o schimbare de paradigmă în protecţia minorităţilor din România: trebuie disociată cauza celor două comunităţi mai numeroase, a celei maghiare şi a celei rome, de chestiunile celorlalte minorităţi, iar drepturile maghiarilor trebuie asigurate în cadrul sistemului de autonomii culturale şi prin autonomia teritorială a Secuimii.

Cel de-al treilea invitat la acest dialog, Adrian Szelmenczi, reprezentant al agenţiei de monitorizare a presei ActiveWatch, a subliniat: SRI consideră şi astăzi comunitatea maghiară şi aspiraţiile secuilor la autonomie ca un pericol pentru siguranţa naţională. În opinia sa creşte ura verbală antimaghiară, în timp ce presa românească trece sub tăcere raportul Consiliului Europei care arată că România încă nu a aplicat convenţiile privind protecţia minorităţilor pe care le-a ratificat.

Szelmenczi a confirmat faptul că în parlamentul României nu mai sunt reprezentate partidele extremiste, însă a adăugat că aproape toate partidele au deputaţi naţionalişti care ar pedepsi cu închisoarea revendicarea autonomiei teritoriale şi care propun proiecte de lege cu privire la interzicerea simbolurilor etnice. Vorbitorul l-a criticat şi pe preşedintele Klaus Iohannis, pentru că a formulat obiecţie de neconstituţionalitate împotriva celor mai multe măsuri de protecţie a minorităţilor incluse în noul Cod administrativ, deoarece astfel – pentru prima dată după anii 1990 – se încearcă din nou îngrădirea drepturilor minorităţilor în România.

Moderatorul dialogului public, Csaba Asztalos, preşedintele Consiliului Naţional împotriva Discriminării, a constatat în concluziile sale: proiectul comun cel mai important al majorităţii româneşti şi al minorităţii maghiare în ultimii 30 de ani a fost integrarea europeană şi euro-atlantică a României. El a adăugat: regresele observate în România anilor 2010 sunt îngrijorătoare chiar şi pentru că protecţia minorităţilor este indisociabilă de democraţie, iar lezarea drepturilor minorităţilor pune în pericol democraţia însăşi.

hirdetés
hirdetés

(MTI)

hirdetés
hirdetés

ZSIDÓ ERDÉLY

hirdetés
hirdetés

CIGÁNY ERDÉLY

hirdetés
hirdetés

ÖRMÉNY ERDÉLY

hirdetés
hirdetés