Castelul renovat de la Gilău a fost inaugurat

Vineri a fost inaugurat după renovare castelul de la Gilău, care funcţionează ca centru cultural sub conducerea Fundaţiei „Tradiţii Transilvane”. Viceprim–ministrul ungar Zsolt Semjén a declarat în cadrul ceremoniei: fundaţia şi castelul sunt mijloace de „păstrare a identităţii maghiare”.

Castelul Rákóczi–Bánffy din comuna de lângă Cluj–Napoca a fost renovat cu fonduri UE şi cu sprijinul guvernelor român şi ungar, după ce, în urmă cu zece ani, omul de afaceri ungar Elek Nagy a cumpărat imobilul de la familia Barcsay. Sute de invitaţi au fost prezenţi la ceremonia de inaugurare a castelului care şi–a recăpătat strălucirea de odinioară. Zsolt Semjén a reamintit: în urmă cu un an a inaugurat expoziţia lui Miklós Bánffy şi castelul renovat de la Bonţida, iar acum are ocazia de a face acelaşi lucru la Gilău. „Este lucru frumos şi ne dă încredere în viitor faptul că an de an sunt reînnoite monumente istorice de o asemenea splendoare” – a spus el, preconizând noi inaugurări.

Vicepremierul a declarat: în primul rând, avem datoria de a le mulţumi marilor personalităţi al istoriei maghiare, episcopilor Transilvaniei care au construit acest locaş. El a considerat „un act istoric” obţinerea restituirii imobilului de către fostul proprietar, Tamás Barcsay, după ce castelul a fost naţionalizat în perioada comunistă, precum şi cumpărarea acestuia de către Elek Nagy. Acestuia din urmă i–a mulţumit pentru a fi dedicat o parte din averea, timpul şi energia lui pentru a face din clădire un loc cultural pentru locuitorii Transilvaniei.

Politicianul a reamintit: statul român a acordat o finanţare europeană de 5 milioane de euro pentru renovare, această sumă s–a dovedit insuficientă, de aceea statul ungar a completat–o cu o subvenţie de 2,2 de milioane de euro. Zsolt Semjén a subliniat: Gilău se află la intersecţia zonelor Câmpia Transilvaniei, Ţara Moţilor şi Ţara Călatei, unde se întâlnesc valorile maghiarilor cu cele ale românilor. Castelul şi fundaţia servesc la păstrarea identităţii, pentru ca maghiarii să–şi poată păstra limba, cultura şi conştiinţa istorică – a spus el. El a subliniat că tradiţia naţiunilor este o valoare pe care nimeni din afara naţiunii nu o poate oferi umanităţii universale. „Prin urmare, noi, maghiarii, avem datoria de a ne păstra identitatea de maghiar” – a spus el.

Elek Nagy a evocat momentul de acum zece ani, când castelul era aproape de a deveni ruină, iar el a simţit că are misiunea – într–un mod vrednic de strămoşii săi – de a salva castelul, pentru a–l pune în slujba comunităţii locale şi a celei mai largi. „Este incredibil că am reuşit să facem acest lucru” – a spus el. Vorbind despre semnificaţia culturală a locului, el a explicat: castrul roman şi castelul pot fi baza viitorului şi dacă sunt luate separat. „Intenţia mea este ca, în viitor, castelul de la Gilău să nu excludă, ci să primească între zidurile sale lumea de dincolo de ziduri” – a spus el.

Omul de afaceri a evocat articolul scris în 1944 de tatăl său, György Méhes, intitulat „Maghiari şi români”, în care acesta scria despre convieţuirea popoarelor maghiar şi român; în opinia sa şi acest castel va oferi spaţiu pentru „întâlnirea culturilor”. Copiii săi vor administra fundaţia în acest spirit, în caz contrar administrarea acesteia va fi încredinţată Eparhiei Reformate din Transilvania – a precizat el.

Vilmos József Kolumbán, episcopul adjunct al eparhiei, a reamintit: în decursul ultimilor 600 de ani, castelul de la Gilău a trecut şi prin vremuri fără speranţă. „Astăzi, castelul este mai frumos ca niciodată. El are rolul de a ne atrage atenţia asupra trecutului nostru, a originii noastre, să facă totodată legătura între trecut şi viitor şi să protejeze viaţa noastră spirituală” – a spus el.

Gelu Vasile Topan, primarul comunei Gilău, a evocat referinţele româneşti din istoria satului pe care l–a numit un simbol al multiculturalismului şi al convieţuirii paşnice. El şi–a exprimat bucuria pentru faptul că satul va apărea pe harta turistică, datorită castelului renovat.

După ceremonia de inaugurare, Levente Magyar, secretar de stat al ministerului afacerilor externe şi comerţului exterior din Ungaria, a atras atenţia şi asupra celorlalte castele transilvănene aflate în ruină, care mai trebuie salvate.

Istoricul de artă Attila Weisz a expus istoria castelului, prezentată şi în cadrul expoziţiei permanente „Gilău, unde istoria renaşte”. Centrul cultural cuprinde săli de evenimente multifuncţionale, iar planurile de viitor includ mobilarea acestor săli şi renovarea grădinii şi a castrului.

Grădina castelului va găzdui şi Festivalul Grădina Castelului, care va avea loc anul acesta în perioada 24–26 mai. Vineri după–amiază au început zilele porţilor deschise în curtea interioară, ele vor continua şi sâmbătă, vizitatorii din zonă fiind aşteptaţi cu jocuri de castel medievale şi activităţi pentru copii, muzică folclorică din Ţara Călatei şi concerte.

Castelul Rákóczi–Bánffy de la Gilău se află la 20 de kilometri de Cluj–Napoca, are o formă pătrată cu patru bastioane pe colţuri şi conţine 60 de săli. Înaintea naţionalizării i–a aparţinut contesei Katinka Bánffy. Până în 2002, în clădire a funcţionat o şcoală ajutătoare, castelul fiind restituit nepotului contesei, istoricului Tamás Barcsay, după o perioadă de 7 ani. Prima menţionare scrisă a castelului datează din 1439.

FORRÁS: MTI

(Nethuszár)