Aderarea Ucrainei la UE nu este oportună

Premierul Viktor Orbán a vorbit despre probleme legate de migraţie, despre alegerile europarlamentare din vara anului viitor şi despre rolul NATO şi sistemul european comun de apărare într–un interviu acordat săptămânalului francez Le Point, publicat vineri, în care a susţinut că aderarea Ucrainei la UE nu este deloc oportună. În ceea ce priveşte aderarea Kievului la UE, Viktor Orbán a precizat: planurile de aderare nu au fost suficient de bine pregătite şi nu au fost structurate în aşa fel încât „să aducă mai mult decât ne costă”.

El a spus că Ucraina este una dintre cele mai corupte ţări din lume, motiv pentru care nu este pregătită pentru negocierile de aderare. „Ungaria este vecină cu Ucraina. Indiferent de ce cred cei de la Paris, Bruxelles sau Haga, noi ştim exact ce se întâmplă în Ucraina” – a spus premierul, dar a negat că Budapesta ar vrea să pună veto planurilor UE. „Să spunem mai degrabă că nu contribuim la ele” – a spus el. „Părerea mea este că, dacă cineva nu este de acord, atunci nu există decizie” – a adăugat premierul.

El a subliniat că, dacă Ucraina ar adera la UE, celelalte state membre ar trebui să plătească mai mulţi bani, dând ca exemplu Franţa, care ar fi obligată să plătească peste 3,5 miliarde de euro în plus în fiecare an. De asemenea, el a citat exemplul agriculturii ucrainene, care, odată înglobată în agricultura europeană, ar putea distruge cu uşurinţă agricultura celorlalte state membre. În schimb, Viktor Orbán propune un parteneriat strategic cu Ucraina, în cadrul căruia ar putea fi încheiate diverse acorduri cu Kievul privind agricultura, vămile şi securitatea. „Sunt de acord cu ridicarea cooperării la un nivel mai înalt, dar nu cu aderarea” – a declarat premierul, rezumându–şi poziţia.

Referindu–se la minoritatea maghiară din Ucraina, el a precizat că drepturile minorităţii nu pot face obiectul negocierilor, Ucraina ar trebui să le respecte indiferent de planurile de aderare. La întrebarea dacă Budapesta ar fi intransigentă în această chestiune chiar dacă UE ar plăti Ungariei cele 10 miliarde de euro pe care le–a reţinut, el a răspuns: nu trebuie amestecate problemele tehnice, cum ar fi cele financiare, cu provocările istorice. „Chestiunea ucraineană este o problemă istorică” – a afirmat el.

Premierul a subliniat că peste două treimi din populaţia Ungariei sunt împotriva negocierilor de aderare, de asemenea şi Parlamentul Ungariei. În privinţa sancţiunilor împotriva Rusiei, el a reamintit că, în general, nu susţine niciodată sancţiunile, deoarece „este greu de găsit un singur exemplu în istoria Europei când sancţiunile ar fi funcţionat”. El a declarat că Europa a fost trădată în problema „sancţiunilor prost formulate şi implementate greşit”. „Cum vă explicaţi faptul că, deşi Rusia este supusă sancţiunilor, americanii şi–au dublat achiziţiile de combustibil nuclear? În timp ce vorbim despre sancţiuni, alţii, în special Statele Unite, le ocolesc şi fac afaceri de succes” – a declarat premierul.

Referindu–se la relaţiile sale cu preşedintele rus Vladimir Putin, el a spus: „Rusia este o ţară diferită din punct de vedere istoric, politic şi geografic”, ea nu poate fi comparată cu Uniunea Europeană sau cu continentul european, unde libertatea este una dintre valorile fundamentale. În Rusia, a spus el, cea mai importantă problemă nu este libertatea, ci păstrarea unităţii, a coeziunii unui teritoriu imens, nu ne putem aştepta ca Rusia să fie ca Europa. „Întrebarea este dacă diferenţele dintre noi ne împiedică să cooperăm” – a spus premierul, adăugând că, după această logică, nu s–ar putea coopera cu două treimi din planetă.

El a reamintit că, fiind născut într–o ţară comunistă, a cunoscut experienţa logicii bipolare, conform căreia Occidentul este de o parte şi Uniunea Sovietică de cealaltă parte, subliniind că nu doreşte ca lumea să se întoarcă la acest mod de a gândi. „Aceasta este o boală americană” – a spus el, explicând că Statele Unite este ţara care consideră că există anumite valori universale care trebuie văzute în acelaşi mod peste tot în lume. „Această abordare nu–mi place, noi avem una diferită. Există o bază culturală, iar oamenii pot decide pornind de la ea, care sunt valorile şi sistemele politice care li se potrivesc cel mai bine” – a explicat Viktor Orbán. El a adăugat: „nu putem aştepta ca cei care nu sunt occidentali să se comporte ca noi”. „Această abordare americană, universalistă, provoacă multe conflicte în lume” – a mai spus el.

Ca răspuns la o întrebare legată de NATO, Viktor Orbán a spus că alianţa militară nord–atlantică este necesară, deoarece în prezent este mult mai puternică decât Rusia, care nu a reuşit să învingă nici măcar pe ucraineni. „Totodată, există riscul ca americanii să abandoneze Europa. De aceea noi, europenii, trebuie să ne organizăm propria apărare, acesta este motivul pentru care sunt pentru creşterea cheltuielilor pentru apărare” – a spus el, adăugând că Franţa ar trebui să–şi asume un rol important în industria de apărare europeană comună. Dacă Europa nu învaţă cum să se apere singură, va rămâne pentru totdeauna în umbra Americii – a subliniat el. „Sunt un susţinător convins al apărării europene comune. Nu–mi convine abordarea centralizată a UE, dar în materie de securitate cred că ar trebui să fim mai centralizaţi” – a conchis premierul.

În ceea ce priveşte migraţia, prim–ministrul ungar a declarat: ungurii nu doresc să urmeze calea altor ţări, printre care cea a Franţei. „Nu există nicio garanţie absolută că, prin amestecul culturilor, am obţine ceva mai bun decât societatea noastră tradiţională” – a spus el. „Dacă dumneavoastră o doriţi, faceţi–o! Dar nu ne obligaţi să vă urmăm!” – a adăugat el.

Întrebat, ca un apropiat al Giorgia Meloni, de ce nu vrea să ajute Roma în problema migranţilor care sosesc în Italia, premierul a declarat: deşi încearcă să fie de ajutor „în măsura posibilităţilor”, noul pact privind migraţia este „pur şi simplu o cale greşită”. „Am deja ceva experienţă în materie de migraţie (…). În Ungaria nu sunt migranţi şi sunt mândru de asta. Câteodată unii reuşesc să se strecoare, dar mai devreme sau mai târziu îi îndepărtăm” – a spus el.

Premierul a subliniat că, potrivit legii, solicitanţii de azil „trebuie să aştepte în afara Ungariei, de exemplu în Serbia, până când cererea lor este examinată” şi a precizat că aceasta este singura modalitate bună de a face faţă imigraţiei. În legătură cu politica de migraţie a UE, el a mai declarat: dacă Comisia Europeană va declara o criză migraţionistă, atunci – în baza clauzei de securitate – ar fi trimişi migranţi şi în Ungaria, în caz contrar Budapesta ar trebui să plătească. „Ei bine, sunt dispus să plătesc dacă UE ar prelua cel puţin 30% din cheltuielile noastre de apărare a frontierelor. Pentru că noi cheltuim mai mult de două miliarde de euro pentru protecţia lor” – a precizat prim–ministrul.

În ceea ce priveşte forţele naţionale europene, premierul a declarat că multe ţări europene suferă de un „deficit de democraţie”, deoarece oamenii văd acum politica ca fiind în întregime o chestiune a elitelor şi cred că vocea lor nu mai este auzită sau respectată. De aceea, ei se îndreaptă către grupuri care nu aparţin elitei. În ceea ce priveşte chestiunea statului de drept, Viktor Orbán a subliniat: tratatul privind funcţionarea UE nu conţine o definiţie a statului de drept. Dar, în loc să fie definită în comun de către state, „statul de drept a devenit o armă politică în mâinile celor care doresc o Uniune Europeană mai centralizată”.

El a reamintit că procesul privind statul de drept împotriva Ungariei a fost lansat în momentul în care Fidesz a părăsit Partidul Popular European (PPE). „Suntem nevinovaţi şi totodată vulnerabili” – a spus el, avertizând că statul de drept ar trebui să fie luat mai în serios decât să fie folosit ca armă politică. El a evidenţiat că legea fundamentală a Ungariei respectă separarea puterilor, precum şi libertatea religioasă.

A fost evocată, de asemenea, aderarea Fidesz la Grupul Conservatorilor şi Refomiştilor Europeni (ECR), condus de premierul italian Giorgia Meloni. În legătură cu aceasta, Viktor Orbán a declarat că negocierile pe această temă sunt în curs, Budapesta ar fi fericită dacă ar deveni membră, fie înaintea alegerilor europarlamentare din vară, fie după. Pe de altă parte însă – a spus – grupul Identitate şi Democraţie (ID), din care face parte şi partidul lui Marine Le Pen, partidul suveranist de dreapta Adunarea Naţională, este şi el „apropiat de Fidesz”, şi a regretat că ECR şi ID nu au reuşit să convină până acum asupra cooperării. „Dacă partidele de dreapta netradiţionale nu sunt dispuse să coopereze, nu vom obţine niciodată majoritatea” – a avertizat el.

În privinţa alegerilor europarlamentare, Orbán a declarat că ar putea exista o şansă pentru o răsturnare de situaţie în politica UE, deoarece „obiectivele fundamentale ale UE nu mai sunt reprezentate de elita liberală, de elita conducătoare, de birocraţii de la Bruxelles”. El a reamintit că UE este o promisiune a păcii şi prosperităţii. „Acum nu mai există pace şi nici prosperitatea nu a crescut”, aşa că a venit timpul ca partidele din afara politicii mainstream, „partidele de dreapta netradiţionale” să preia conducerea în cadrul organizaţiei „pentru a restabili pacea şi securitatea şi pentru a creşte prosperitatea”.

SURSA: MTI

(Nethuszár)