Orbán la Berlin: Din 2010 încoace, din fiecare criză am ieşit mai puternici

Ungaria a ieşit din fiecare criză, începând din 2010 – criza economică globală din 2008-2009, criza migraţiei şi criza Covid – mai puternică faţă de cum a intrat în ele – a declarat, luni, prim-ministrul Viktor Orbán, la un forum despre relaţiile economice ungaro-germane, organizat la Berlin.

Înainte de forum, prim-ministrul s-a întâlnit şi cu cancelarul german Olaf Scholz. Despre această întrevedere el a spus că au avut o convorbire fructuoasă, toate problemele dificile şi complicate au fost abordate în timpul discuţiei de două ore şi că „toată lumea poate fi mulţumită” de rezultatele acesteia.

De asemenea, Orbán a amintit că o dată la doi ani îl vizitează pe cancelarul german şi se întâlneşte cu comunitatea economică din Germania. În discursul său, prim-ministrul a prezentat motivele politice pentru care Ungaria a reuşit să gestioneze cu succes crizele din 2010 încoace.

El a evocat criza economică mondială, în timpul căreia în Europa a existat o dispută privind natura conjuncturală sau structurală a crizei. El a considerat criza ca fiind structurală, şi astfel Europa va continua să piardă teren în faţa Asiei, în materie de PIB, pe pieţe şi în competiţia tehnologică, dacă nu va schimba ceva. Orbán a afirmat că răspunsul corect la această situaţie este reforma structurală profundă, adăugând că după 2010, economia ungară a fost transformată conform acestei concepţii.

El a spus că modelul ungar este unul conservator în privinţa politicii sociale, amintind de perioada cancelarului german Helmut Kohl. Guvernul are în vedere o societate bazată pe muncă, în centrul căreia se situează familia. Premierul a declarat că guvernul se bazează şi pe mândria naţională şi a dorit ca această mândrie să se bazeze din ce în ce mai mult pe performanţă. În Ungaria nu există multiculturalism, a adăugat el.

Prim-ministrul a mai spus că, dacă Ungaria nu îşi protejează frontierele, piaţa internă unitară a Uniunii Europene s-ar putea prăbuşi. El a subliniat că întrucât Ungaria este o ţară deschisă, protecţia frontierelor trebuie să facă parte din politica sa economică. Premierul a declarat că în perioada următoare va fi nevoie de securitate politică, energetică şi fizică. Securitatea politică este garantată de stabilitatea guvernului, securitatea fizică poate fi asigurată, printre altele, prin faptul că Ungaria rămâne o insulă a păcii, iar o parte importantă a securităţii energetice asigură rezerva de gaz a ţării, suficientă pentru şase luni.

„Cei care cooperează cu noi vor avea de câştigat”,

a spus Viktor Orbán.

Adresându-se antreprenorilor germani, el a evidenţiat că nu există surprize în economia ungară, se poate spune exact ce planuri are guvernul pe termen mediu şi lung, în fiecare sector al economiei. În opinia sa, baza cooperării economice ungaro-germane nu este de natură economică, ci culturală. După cum a spus, în Ungaria există o „prejudecată pozitivă” faţă de Germania, pe de o parte din motive istorice, pe de altă parte datorită performanţei culturale ale Germaniei. Bazele cooperării bilaterale nu pot fi distruse de nicio campanie politică sau de neînţelegerile care apar uneori pe teme economice, a spus şeful guvernului de la Budapesta.

Premierul a subliniat, de asemenea, faptul că 6 000 de companii germane sunt prezente în Ungaria, iar 300 000 de familii îşi câştigă existenţa datorită locurilor de muncă create de aceste firme germane. Ungaria este a cincea cea mai tehnologizată ţară din lume, iar în privinţa performanţei la export este, de asemenea, mult mai avansată decât ar justifica numărul populaţiei sale. Pe lângă aceasta, Ungaria se numără printre cele mai deschise zece economii din lume, pe baza exportului şi a ponderii PIB-ului, fiind şi una din cele mai complexe zece ţări, datorită complexităţii PIB-ului, altfel spus economia ungară se bazează pe multe sectoare.

SURSA: MTI

(Nethuszár)