Orbán: Ungaria se poate aproviziona singură cu gaz, Occidentul însă nu poate

Ungaria se poate aproviziona singură cu gaz, Occidentul însă nu poate, a declarat, vineri, prim-ministrul Viktor Orbán în emisiunea „Bună dimineaţa, Ungaria!”, difuzată pe postul public maghiar Radio Kossuth.

„Suntem mai pricepuţi în aprovizionarea cu gaz pe cont propriu, decât dacă am aştepta după alţii”, a motivat premierul faptul că Ungaria nu participă la achiziţia comună a UE. Ţara ar avea doar de suferit dacă s-ar alătura procesului comun, prin urmare a susţinut ideea participării voluntare, a explicat el.

Premierul a criticat şi planul mecanismului de solidaritate al UE. El a subliniat că Ungaria nu susţine obligarea ţărilor care au reuşit să îşi acopere aprovizionarea cu gaze pentru întregul an să transfere gaz către ţările care nu au putut face acest lucru, deoarece au susţinut sancţiunile împotriva Rusiei.

El a apreciat că în prezent există o linişte temporară a preţurilor la gaze, datorită faptului că o mare parte din gazul consumat de Europa a fost depozitat în timpul verii. Însă în perioada iernii, când se vor termina volumele înmagazinate, trebuie să ne aşteptăm la o nouă creştere a preţurilor”, a adăugat premierul.

Ungaria a încheiat contracte pe termen lung cu Rusia care garantează că aprovizionarea cu gaz este asigurată, a confirmat el, adăugând că gazoductul din nord a fost „distrus din cauza unor acte teroriste”, însă cel din sud, care trece prin Turcia, funcţionează în continuare, iar Ungaria nu va permite nimănui să-l avarieze. El a reamintit că şi preţul gazului din Rusia este legat de preţurile de pe bursele europene, aşadar, preţurile ridicate din Europa afectează în mod automat preţul gazului consumat în Ungaria.

Orbán a formulat critici privind sancţiunile impuse Rusiei, spunând că toată Europa plăteşte acum pentru energie o „suprataxă din pricina sancţiunilor”. În opinia sa, Ungaria încearcă să scape de consecinţele deciziilor proaste, ceea ce reuşeşte de obicei, dar, cum suntem pe aceeaşi piaţă cu toate celelalte ţări europene, dacă situaţia se înrăutăţeşte în aceste ţări, Ungaria va suferi şi ea o parte din consecinţe. „Acesta este motivul pentru care nu suntem de acord cu sancţiunile”, a spus el.

Premierul a reamintit că sancţiunile se refereau iniţial la modul de a pune capăt rapid războiului şi de a pedepsi Rusia pentru începerea acestuia. „Am conceput un plan pentru a săpa o groapă în care să cadă ruşii, dar până la urmă am căzut noi în ea”, a spus el, adăugând că UE spune acum „să continuăm să săpăm”, în timp ce ungurii spun „să încercăm să ieşim din ea”. Aceste două poziţii se ciocnesc la fiecare summit al UE, a precizat Orbán.

În opinia prim-ministrului, consultarea naţională din Ungaria cu privire la sancţiuni este importantă pentru ca toată lumea să înţeleagă că suntem în pericol cu toţii. El a afirmat că sancţiunile joacă un rol primordial în creşterea preţurilor şi a subliniat că guvernul nu priveşte „cu mâinile în sân” preţurile ridicate. Executivul şi-a propus ca inflaţia din Ungaria să ajungă la o singură cifră la sfârşitul anului 2023. El a adăugat că din acest motiv, în următoarele săptămâni se va lua o decizie pentru a adăuga noi produse pe lista cu preţuri reglementate la nivel central.

El a mai relatat şi despre menţinerea ratei dobânzii la creditele accesate de firme la aproximativ 7,7-8%. Băncile vor trebui să plătească costul acestei decizii, a adăugat şeful guvernului ungar. Nu este un lucru bun când trebuie să intervii în sistemul complex al economiei, dar anumite situaţii de criză justifică intervenţia, a spus premierul.

În ceea ce priveşte războiul ruso-ucrainean, prim-ministrul a declarat că se aşteaptă ca vocile care susţin încetarea focului în Ucraina şi începerea negocierilor de pace să devină tot mai puternice în Europa. El a adăugat că Ungaria a adoptat de la bun început această poziţie, deoarece acolo trăiesc „oameni cu gândire lucidă”.

Premierul a relatat şi despre summit-ul UE de săptămâna trecută, constatând că „toată lumea era mai nervoasă decât de obicei”, dat fiind că tensiunile continuă să crească în toate ţările. El a apreciat că mintea lucidă se va impune mai devreme sau mai târziu, iar singura modalitate de a pune capăt unui război este ca părţile aflate în conflict să ajungă la un acord. În schimb, un război dus până la capăt ar însemna că luptele ar mai continua ani de zile.

Viktor Orbán a arătat că se conturează trei costuri majore pe care Occidentul, care susţine războiul, va trebui să le suporte: pe lângă costul războiului apare costul reconstrucţiei, pe care l-a apreciat ca fiind „imprevizibil de mare”, la care se adaugă banii necesari funcţionării Ucrainei, întrucât ţara vecină nu reuşea nici înainte de război să producă „suma de bani necesară traiului ucrainenilor”. Este vorba de o sumă uriaşă de bani, de aproximativ 5 miliarde de euro pe lună, de care statul ucrainean are nevoie pentru a nu intra în colaps, iar întrebarea este: cine va da aceşti bani, a punctat premierul. El a semnalat că se discută despre împărţirea acestei sarcini între Europa şi America, precum şi dacă Europa îşi asumă o parte din acestea, cum să fie împărţită povara între statele membre şi dacă toată lumea va dori sau nu să participe la un astfel de ajutor financiar.

Orbán a subliniat că Ungaria va trebui să decidă şi ea dacă doreşte să participe.

„Vom avea bani de oferit ucrainenilor? Şi dacă da, sub ce formă vrem să-i dăm, împreună cu ceilalţi sau separat, ca donaţie sau ca împrumut?”,

a enumerat întrebările premierul ungar.

El a considerat că această problemă se va clarifica în cursul negocierilor în cadrul UE din următoarele două sau trei luni, iar Ungaria va trebui să ia hotărâri dificile.

SURSA: MTI

Pentru mai multe articole cu si depsre Ungaria accesati meniul RO – CLICK AICI!

(Nethuszár)