Viktor Orbán: Consolidarea cooperării maghiare să fie răspunsul dat la destrămarea lumii 

Răspunsul la provocările reprezentate de destrămarea lumii din jurul nostru îl putem da prin consolidarea cooperării maghiare – a declarat vineri premierul Viktor Orbán la reuniunea Conferinţei Permanente Maghiare (Máért) de la Budapesta, unde a pledat pentru menţinerea unei politici bazate pe criterii etnice în Bazinul Carpatic şi pentru respingerea migraţiei, preconizând totodată înăsprirea reglementărilor ungare privind străinii.

Răspunsul nostru la destrămare este unitatea – a subliniat premierul, care a propus ca „esenţa” strategiei naţionale din următorii ani să fie consolidarea cooperării maghiare, în timp ce „lumea din jurul nostru se destramă, se dezintegrează”. El a apreciat că Uniunea Europeană se află şi ea pe calea dezintegrării, deoarece nu îşi pune în aplicare propriile decizii.

Anul acesta nu a fost un an uşor – a spus premierul – deoarece Ungaria nu a reuşit să–şi asume mai mult decât să menţină instituţiile şi programele create pentru a–i sprijini pe maghiarii din străinătate, fără să aibă oportunităţi de lărgire.

El a subliniat: în 2024 şi 2025 trebuie să revenim la creştere şi la consolidare, pentru care vom avea baza financiară necesară. În ceea ce priveşte migraţia, premierul a afirmat că trebuie menţinută poziţia conform căreia doar maghiarii pot decide cine şi cum poate şedea pe teritoriul ungar. În ceea ce priveşte imigranţii musulmani care sosesc în Europa, Viktor Orbán a spus: liderii ţărilor din Europa de Vest se gândesc că, aşa cum au secularizat comunităţile creştine tradiţionale din Europa, tot aşa vor putea să–i secularizeze şi pe cei care sosesc cu alte fundamente religioase. Aceştia însă nu vor deloc să se secularizeze, ei sunt familiarizaţi cu o filozofie de viaţă diferită, pe care, pe deasupra, o consideră superioară vieţii europene secularizate – a arătat premierul.

Prin urmare, posibilitatea integrării reale – aşa cum a fost anticipată de Ungaria – este extrem de redusă, iar o politică de imigraţie bazată pe aceasta înseamnă a–l ispiti pe Dumnezeu – a declarat premierul. El a subliniat: Ungaria nu trebuie să facă la fel, ea trebuie să înăsprească regulile, deoarece legea privind străinii din 2007 a fost adoptată cu mult înainte de „inflaţia migraţionistă”, prin urmare „nu este suficient de etanşă”. Trebuie să elaborăm un sistem transparent, clar, curat şi aplicabil” – a avertizat premierul.

El a semnalat: cu toate că noul pachet UE privind migraţia conţine şi direcţii raţionale, el nu este acceptabil în ansamblu, deoarece prevede în continuare distribuirea migranţilor, fiecare stat membru având obligaţia de a plăti, dacă nu primeşte migranţi. Evaluând situaţia maghiarilor din Bazinul Carpatic, premierul a spus: alegerile din Slovacia au redeşteptat o dilemă veche, deoarece, după ce maghiarii nu au reuşit să intre în parlament pentru a mai multa oară, s–a pus din nou întrebarea dacă politica pe bază etnică are viitor, mai ales în perspectiva deteriorării indicatorilor demografici. El a precizat poziţia guvernului ungar: atâta timp cât există o bază etnică, există şi un viitor pentru politica pe bază etnică în Bazinul Carpatic, iar existenţa bazei etnice este „responsabilitatea noastră comună”. El a adăugat: trebuie reflectat asupra modurilor în care guvernul ungar îi poate ajuta eficient pe maghiarii din Slovacia.

Premierul i–a transmis cele mai bune urări lui Hunor Kelemen, preşedintele UDMR, subliniind că anul 2024 va fi un an dificil, deoarece în România vor avea loc patru alegeri. El a afirmat că Ungaria va face tot ce îi stă în putinţă pentru a–i ajuta pe maghiarii din România, respectând regulile stricte ale dreptului internaţional şi ale relaţiilor interstatale.

În acest moment, Ungaria nu poate oferi aproape nimic Ucrainei, pentru că ucrainenii urmează o cale care „nu duce la nimic”, iar „noi nu vrem să dăm o mână de ajutor pentru asta”, a declarat premierul. Ungaria nu intenţionează să îşi schimbe din acest motiv politica externă în privinţa Ucrainei, dar „avem sentimente foarte neplăcute în acest sens”, a subliniat politicianul maghiar. Putem oferi ajutor umanitar, dar nu vom face niciun pas care ne–ar putea apropie de război, a punctat Orbán.

În opinia sa, este evident că strategia bazată pe trei piloni pe care lumea occidentală o avea cu privire la Ucraina – că Ucraina va câştiga în prima linie, iar ruşii vor pierde, şi asta va rezulta într–o schimbare în politica internă de la Moscova – a eşuat. Viktor Orbán a relatat că la cel mai recent summit UE a sugerat să fie organizată „o perioadă de reflecţie” şi să se admită că planul A a eşuat. Şeful guvernului de la Budapesta a subliniat că nu este vorba de a lăsa Ucraina singură, ci de a dezvolta un plan B care să fie mai bun pentru ucraineni, pentru maghiarii care trăiesc acolo şi din punctul de vedere al securităţii europene în ansamblu, decât continuarea luptei actuale fără speranţă.

Premierul ungar a subliniat că maghiarii din Ucraina Subcarpatică pot conta pe sprijinul Ungariei în toate privinţele. În acelaşi timp, a numit regretabil faptul că Ucraina, care poartă un război sângeros de apărare naţională, mai are suficientă energie pentru a „tracasa” maghiarii. În discursul susţinut, Viktor Orbán a vorbit şi despre faptul că astăzi trebuie duse nişte bătălii cu Uniunea Europeană care nu ajută la dezvoltarea Ungariei. În următoarele două luni vor avea loc două mari dispute, al căror rezultat va determina în mare măsură spaţiul de mişcare pe care Ungaria îl va avea în următoarele decenii, a spus premierul maghiar.

Unul dintre dispute se referă la menţinerea sau renunţarea la luarea deciziilor în unanimitate, care a fost deja redusă într–o anumită privinţă, dar care mai continuă atunci când este vorba de probleme importante. Cei mari fac presiuni în direcţia renunţării, a spus premierul maghiar, adăugând că toate acestea ar necesita o modificare a tratatului, lucru pentru care ar fi nevoie de o decizie unanimă. Atâta timp cât va exista chiar şi o singură ţară care se împotriveşte, acest lucru nu se va întâmpla, a spus Viktor Orbán. Pentru Ungaria, acest lucru este tabu: Ungaria consideră că luarea deciziilor în unanimitate este ultima garanţie a protejării intereselor naţionale, a afirmat prim–ministrul.

În următorii 120 de ani nu este de aşteptat ca în Ungaria să existe vreun parlament care să voteze aşa ceva – indiferent de componenţa sa, a spus Orbán. Premierul a remarcat că până la plecarea britanicilor, structura de bază a puterilor din cadrul organizaţiei a fost echilibrată între federalişti şi susţinătorii suveranităţii, apoi acest echilibru a fost perturbat, iar în scurt timp reprezentanţii celeilalte tradiţii au creat instrumente noi. Dacă britanicii ar mai face parte din uniune, expresii precum mecanismul statului de drept, condiţionalitate şi guvernare economică nu ar fi putut lua naştere.

Viktor Orbán a vorbit şi despre faptul a luat naştere o ordine mondială economică şi de putere care lasă Europa la o parte, în care Europa a fost devalorizată. Două sori strălucesc pe cer şi niciuna dintre ele nu este europeană, a spus Orbán, subliniind că încet, dar sigur, China – care produce o creştere economică ce lasă lumea occidentală în urmă – va încheia acorduri cu Statele Unite ale Americii.

Premierul Ungariei a apreciat că în ceea ce priveşte răspunsul la acest lucru există două şcoli de gândire: una consideră că ar trebui să concurăm, să facem comerţ, să încercăm să ne întărim, iar cealaltă este de partea apărării, a izolării, şi consideră că este un rezultat bun chiar şi numai să reuşim să păstrăm ceea ce avem.

Orbán a subliniat că Ungaria trebuie să coopereze şi să aibă comerţ „cu întreaga lume”, astfel că crede că în loc să se izoleze este mai bine să ia loc în tabăra ţărilor care susţin conectivitatea. Premierul ungar a vorbit şi despre faptul că în 1990, şase dintre cele mai mari zece economii ale lumii erau ţări occidentale. Cu toate acestea, conform previziunilor pentru 2030, Anglia şi Franţa vor părăsi lista celor mai mari zece economii ale lumii, în care se va mai regăsi o singură ţară europeană, Germania – pe locul zece. Aceasta este noua situaţie, la care trebuie să ne adaptăm şi în care trebuie să avem succes, a explicat Orbán.

La conferinţa Máért, un scurt discurs a ţinut şi vicepremierul Zsolt Semjén. Acesta a subliniat că fiecare maghiar care doreşte să rămână în continuare maghiar şi care ţine chiar şi numai un pic la identitatea sa maghiară va beneficia de tot sprijinul statului maghiar.

SURSA: MTI

(Nethuszár)